miercuri, iunie 21, 2006

Suzuka

Suzuka anidb

Introducere

Daca va uitati in lista de reviewuri, nu veti gasi prea multe care sa nu contina intr-o forma sau alta magie, fantasy sau elemente SF. Iata ca puteti sa adugati si Suzuka la aceasta minuscula categorie.
Suzuka este pur si simplu o drama romantica, cu elemente comice bineninteles ca fara ele nu se poate, o buna parte de chestii sportive, si foarte putin ecchi (doua scene, de fapt). A fost difuzata ca serie de 26 episoade.

Poveste

Povestea este simpla la baza. In ciuda titlului, personajul principal este un baiat, Akitsuki Yamato, care la inceputul serialului tocmai s-a mutat din Hiroshima pentru a merge la liceu in Tokyo. Trecand pe langa un teren de sport, el este fermecat de o fata care se antreneaza la saritura in inaltime, si mai tarziu afla ca de fapt locuiesc in aceeasi cladire, chiar hanul/baie publica al matusii lui Yamato. Numele fetei, ati ghicit, este Suzuka. Indragostit la prima vedere, scopul eroului devine acela de a o cuceri. Din pacate, datorita "bagajului" emotional al Suzukai, acest lucru este mult mai dificil decat isi poate el inchipui in acest moment. Pe deasupra, o alta fata, Honoka, indragostita de Yamato de ani de zile, va incerca sa profite de faptul ca acum sunt colegi de clasa pentru a-l atrage de partea ei.

Cea mai mare parte a serialului este asadar ocupata cu povestea romantica dintre Yamato, Suzuka, si Honoka. Sub-tema seriei este una sportiva: pentru a fi mai aproape de Suzuka, Yamato se alatura echipei de sport a liceului, el avand de altfel un real talent pentru alergarile de viteza. Desi este considerat cel mai promitator sportiv din liceu (si in ultimele episoade isi propune sa ajunga cel mai bun alergator din tara la categoria lui de varsta), Yamato rateaza cam toate cursele importante la care participa, pana in finalul seriei nereusind sa obtina cine stie ce performanta.

Personaje

Personajele nu sunt multe, dar sunt excelent realizate. Stiti deja de Yamato si Suzuka. Yamato este cam guraliv, laudaros si la prima vedere pare complet iresponsabil, dar bineinteles ca aparentele sunt inselatoare. Pe de alta parte, Suzuka este complet opusul, fiind hotarata si sigura pe ceea ce face. Este foarte dedicata antrenamentelor sportive. Suzuka este adesea ironica, il critica pe Yamato si declara in repetate randuri ca nu ii place acel gen de persoana, desi adevarul este... dincolo de noi (si de scopul acestui review).

In afara de Yamato si Suzuka, al treilea personaj important al seriei este Honoka. Ea este din Tokyo, dar e de mult indragostita de Yamato, dintr-o perioada cand el locuia la matusa sa. Honoka este cam timida, dar va incerca sa treaca peste asta si sa-l cucereasca pe Yamato. Daca reuseste sau nu, va las sa aflati singuri.

Aceste trei personaje sunt de departe cea mai reusita parte a seriei. Fiind vorba de o poveste de dragoste, prima pentru cea mai mare parte dintre ei, este absolut normal sa fie nesiguri si sa faca greseli, unele chiar grave. Dar niciodata nu actioneaza enervant sau ilogic (cum se mai intampla in alte animeuri...), si chiar daca unele lucruri sunt explicate mai tarziu, pana la sfarsitul seriei va veti da seama ca totul face sens (da stiu, am zis "face sens" :p). De altfel, acesta este principalul element a ceea ce face povestea atat de bine inchegata si interesanta.

Dintre personajele secundare, mai importante sunt doua. Yasunobu este un prieten din copilarie al lui Yamato, care ii va servi drept confident si sfatuitor; se presupune ca are o bogata experienta cu fetele, dar in toata seria nu exista nici un fapt care sa confirme asta. Miki are cam acelasi rol, ea fiind o fata din echipa de sport, prietena si cu Yamato si cu Suzuka. Se cearta in continuu cu Yasunobu :D

Megumi si Yuuka sunt doua studente petrecarete si cam betive care stau la han alaturi de eroii nostri. De cele mai multe ori, apar in momente comice.
Alte personaje care sunt prezente cam in fiecare episod sunt Ayano (matusa lui Yamato), fiica ei Mihu, diversi membri ai echipei de sport si, bineinteles, motanul Gorou.

Tehnicalitati

Din punct de vedere tehnic, Suzuka nu se prezinta foarte bine. Animatiile sunt cateodata bunicele, alteori slabe. Fundalurile sunt de cele mai multe ori complet statice, chiar si atunci cand contin fiinte umane. Macar n-am remarcat CGI folosite in mod abuziv sau nepotrivit desi, trebuie sa recunosc, asta se datoreaza in mare parte faptului ca in Suzuka nu exista CGI ;)
In ceea ce priveste sonorul, in mai multe randuri mi s-a parut ca vocile nu prea se potrivesc cu personajele (nu ma refer la sincronizarea animatiilor, ci mai degraba la personalitatea lor), cel mai clar exemplu fiind Honoka ; ar putea fi insa doar o impresie de-a mea. Muzica este singura parte cu adevarat reusita (m-am trezit fredonand-o pe strada !), avand niste piese foarte dragute la pian si una dinamica, la chitara. Din pacate, nu sunt foarte multe - 4, maxim 5, daca nu punem si melodiile de inceput si sfarsit, care sunt ok, dar nu extraordinare.
Totusi, realizarea tehnica slaba nu mi s-a parut ca ar fi de natura sa aiba un efect negativ major asupra placerii vizionarii, seria fiind centrata pe complet alte aspecte: povestea si dezvoltarea personajelor.

Cool Stuff

Inainte de partea finala, hai sa vedem ce chestii interesante sau macar ciudate gasim in Suzuka:

  • Anti-legea anime: culorile parului personajelor sunt perfect normale in acest anime. Nota: culorile perfect normale includ si bleumarin ;)


  • Pisica parapsihologica: efectul motanului Gorou asupra persoanei care il tine in brate in brate este cel putin ciudat. Acea persoana va simti adesea nevoia sa ii puna intrebari retorice (de obicei de forma "Ne, Gorou-chan ?") la care motanul, invariabil cu o expresie de suprema satisfactie, va raspunde printr-un mieunat. Creepy.


  • Confesiunea: poate sunt eu nou in domeniul animeurilor cu tema romantica, dar acest obicei pe care l-am intalnit prima oara la Mahou Sensei Negima! mi se pare absolut fascinant. Esenta este urmatoarea: un baiat caruia ii place de o fata (sau invers) ii va face acesteia o "confesiune", adica ii marturiseste sentimentele sale si o invita la o intalnire. Daca este refuzat... sau renunta, sau incearca din nou, intr-un moment mai prielnic (desi exista riscul sa fie catalogat drept "stalker", ceea ce e cu totul alta poveste). Ceea ce este cu adevarat interesant aici este gradul ridicat de formalitate si folosirea unor expresii mai mult sau mai putin standard.


Impresii

La prima vedere, povestea din Suzuka apare ca fiind complet previzibila. Dupa primele cateva episoade evenimentele par sa fie pornite pe un anumit traseu. Urmeaza prima rasturnare de situatie. Mai tarziu, din nou si din nou. Noi informatii fac lucrurile si mai complicate si, mai ales in partea de mijloc a seriei, este aproape imposibil de prevazut ce se va intampla in continuare. Doar spre final lucrurile se mai clarifica, dar este foarte posibil sa fiti tinuti cu sufletul la gura pana in ultimul episod. Chiar fara magie sau lupte (daca excludem o geanta de mana bine plasata...), Suzuka este un anime deosebit de interesant si, as spune, palpitant (si nu, nu ma uit la telenovele :p).

Ca tot suntem la final. Exista totusi niste mici probleme cu acesta. Prima va avea, de altfel, un impact negativ asupra notei. Este vorba de faptul ca in finalul seriei nu se ofera nici un fel de informatii despre ce se intampla mai departe cu personajele secundare, sau amanunte privind viitorul sportiv al lui Yamato si al Suzukai. Mai tarziu am aflat ca de fapt seria este bazata pe un manga care continua si dupa acel punct, dar chiar si asa, se resimte aceasta lipsa. Poate va urma o continuare ?

A doua problema este de natura ceva mai personala: finalul nu este cel pe care il asteptam eu (aceasta va avea, bineinteles, un impact mult mai mare asupra notei - glumesc !!!). Imposibilitatea rezultatului dorit de mine devine, de altfel, evidenta de la un anumit punct. Asta e. *sigh* Times are tough. Prietenii stiu de ce.
Ceea ce vroiam, insa sa va spun, este ca astfel am observat un fapt interesant - in lipsa macar a uneia din conditiile de inceput (de exemplu, cu Yamato si Suzuka locuind in cladiri diferite), desfasurarea povestii ar fi fost, probabil, cu totul alta. Bineinteles, trebuie sa recunosc ca in acest caz, animeul ar fi trebuit fie sa aiba alt titlu, fie alte personaje principale.

In orice caz, Suzuka ramane un serial bun, pe care vi-l recomand daca vi se pare interesant un anime romantic mai serios, cu actiune contemporana si personaje realiste.


Nota:8.5
Recomandat: Da, daca va place genul.

joi, iunie 15, 2006

Shakugan no Shana

Shakugan no Shana anidb

Introducere
Iata ca de aceasta data am pus un serial terminat relativ recent, in aprilie 2006, si produs de grupul Geneon Entertainment, J.C.STAFF, Media Works, Toshiba Entertainment. Geneon este o companie infiintata nu foarte de mult, si au inceput deja sa aiba succese rasunatoare, cu seriale destul de bine realizate, cum sunt Tsukihime, Fate-Stay Night, Ergo Proxy, Black Lagoon. Daca nu ati auzit inca de ultimele 3, nu va faceti griji >:) urmeaza in curand niste reviews. Dupa cum am spus, am fost placut impresionat de acest grup, iar cum J.C. Staff apar mai peste tot unde sunt fete dragute, va puteti da seama ca tot concept art-ul din spatele look-ului lui Shana a fost gandit indelung.

Desi la gen scrie Romance pe anidb, va spun de pe acum sa nu va faceti sperante. Dar mai bine va arat despre ce e vorba:


Poveste
Yuji este un elev obisnuit, cu o viata normala, pana in momentul in care se trezeste atacat de monstri ciudati, care pot sa inghita sufletele oamenilor, iar partea ciudata e ca el pare a fi singurul care observa aceste lucruri, pentru ca restul oamenilor nu reactioneaza, ca si cum insusi Timpul ar fi oprit in loc. In momentul in care credea ca viata sa este pe sfarsite, este salvat de o fata misterioasa, cu o sabie in flacari, iar din acest moment, Yuji devine o piesa importanta in razboiul dintre Tomogara ce absorb suflete, si Flame Haze, cei care incearca sa pastreze echilibrul lumii.


Personaje
Shana
Este o Flame Haze, si chiar una foarte bine cunoscuta, sub numele de Flame of Heaven. Are un medalion cu "vocea" zeului ce o ghideaza, Alastor, care ii imprumuta puterile sale pentru a purifica lumea de Tomogara. Toti Flame Haze poseda un "obiect de putere" care este constient, si le permite sa tina legatura cu sursa puterilor lor. Principala arma pe care o poseda toti sunt vrajile, si exista tot felul de vraji, cele mai speciale fiind "nerestrictionatele". Shana este totusi mai mult o luptatoare cu sabia, asa ca o veti vedea numai manuind o katana in flacari.

De mica, ea a fost crescuta sa fie cea ce devine urmatoarea Flame of Heaven, dupa moartea precedentei, asa ca nu a avut timp sa descopere cum e lumea, si contactul ei cu Yuji va determina o serie intreaga de noi experiente necunoscute. Printre care si mersul la scoala, unde va dovedi cat de mult o duce capul, si va fi cosmarul profesorilor.

Sakai Yuji
Yuji este un baiat obisnuit, sau cel putin asta credea el inainte. Dupa ce o cunoaste pe Shana, el afla ca de fapt... e mort. Si tot ce a ramas din el in prezent, se numeste Torta, si este doar o forma temporar umana a ramasitelor sufletelor mancate de Tomogara. Tortele sunt mentinute de Flame Haze-uri pentru a echilibra lumea. Dupa un timp, Tortele se sting, si atunci omul respectiv dispare cu totul din lume, toata lumea uitand ca a existat vreodata.

Dar Yuji mai poseda un secret, iar Shana e foarte interesata de motivul pentru care Yuji inca mai traieste, si nu isi pierde niciodata energia. Aceasta va fi una din enigmele pe care va trebui sa le rezolve Yuji, impreuna cu Shana, ia ca personaj, Yuji are acel "dar" de a nu observa fetele care sunt indragostite de el, asa ca nu va fi in stare niciodata sa inteleaga prea bine ce se intampla in jurul sau.


Grafica
It's... MAGIC!
In primul rand, va puteti astepta la multe scene cu magie. Foarte colorata. Shiny. And beautiful. Si aici se adopta ideea de Magic Circle, asa ca atunci cand sunt vraji, apare aproape mereu cate un cerc plin de desene si rune, care se invarte in jurul locatiei respective, si straluceste in culori diverse. Sunt foarte multe efecte de glow, si in plus, in cazul lui Shana, cel mai interesant este efectul de particule - parul ei pare ca este facut din flacari, si in jurul ei sunt mereu scantei. Sa va mai spun si ca la un moment dat va avea aripi de flacari? :) Bilele de foc, energie, etc, Tortele, si flacarile de orice culori sunt la ordinea zilei, si veti vedea multe alte efecte. Ce nu mi-a placut a fost atmosfera peisajelor, deoarece imaginea e tot timpul blurry si nimic nu este desenat cu contururi clare, sau bine luminat.

Efectele de iluminare sunt omniprezente, si avem umbre, penumbre, sun flares, si toata categoria de artificii grafice, care ofera scenelor acea parte terifianta si dramatica care se regaseste pe tot parcursul serialului in timpul luptelor. Peisajele sunt oarecum limitate, deoarece spatiul de lupta chiar daca este in aer liber, este invaluit de ceata, intuneric, sau alte efecte care elimina fundalul. Vor fi insa si cateva scene frumoase, cu cerul instelat, si cu orasul in mijlocul zilei, sau cu privelistea din jurul orasului: podul metalic urias ce traverseaza raul de la margine, si care e si in drumul lui Yuji spre casa. Tot orasul devine un camp de lupta, iar senzatia grafica nu e chiar placuta, parerea mea, dupa cum se va observa din cateva episoade. Dar, asta este. Dupa inca o scena cu Shana si Alastor, nu mai conteaza restul.

Serialul a fost realizat foarte bine pe partea de grafica, si asta se vede si din personaje, care arata superb. Daca nu ma credeti, uitati-va la scenele cand Shana mananca painea-prajitura preferata. Sau cand are sabia in mana. Parul a fost facut intentionat lung, pentru ca flacarile trebuie sa joace in voie, nu? S-a acordat atentie deosebita si hainelor, desi asta e mai putin adevarat pentru Yuji, care e etern imbracat in uniforma sa. Un alt aspect care mi-a placut au fost ochii personajelor, care sunt ca de obicei, cu pupilele dilatate la maxim, dar contururile sunt destul de complexe ca sa arate bine. Roseata din obraji a fost realizata ok, nu apare atat de des incat sa devina deranjanta, si spre multumirea mea, nu apare deloc sindromul de hidrant de sange. Totusi, incercarea de a face un Romance cu copii de gimnaziu este o idee care nu mi-a placut, si nici nu mi s-a parut ca au reusit.


Sunet
Coloana sonora este foarte dramatica, fie ca e vorba de muzica la pian, sau orchestrata, fie ca e vorba doar de o parte corala. Cam jumatate din timp, coloana sonora lipseste, pentru ca nu se intampla nimic palpitant :). Dar atunci cand apar Tomogara, sau este un moment cheie din povestea serialului, veti auzi acordurile respective reintorcandu-se pe fundal. In timpul luptelor, muzica e destul de dinamica, dar nu prea are tonalitatea potrivita: suna mult prea grav pentru battle music, dand o senzatie apocaliptica, ce nu prea isi are locul in multe scene... In fine, singura parte care mi-a placut mie a fost melodia de ending a serialului, care mi s-a parut cea mai reusita - "Yowake Umare Kuru Shoujo" compus de Yoko Takahashi (episoadele 1-14). Mai sunt si "Aka no Seijaku", de Yoko Ishida (eps 15-23), si "Hishoku no Sora", de Mami Kawada (ep 24) iar OP-urile nu sunt cu nimic mai prejos : "Hishoku no Sora", de Mami Kawada (eps 1-16) si "Being", de KOTOKO (eps 17-24).

Melodia de ED a fost compusa de Toshiyuki Omori, care a mai lucrat si la muzica din Ah! My Goddess, Neon Genesys Evanghelion, Shaman King, Tsukihime. Muzica din serial a fost realizata de Kô Ôtani, care mai apare si la cateva Gundam Seed. In rest, pauza. Dupa cum am mentionat, cam lasa de dorit.


Impresii
Hmmm... acesta este exemplul perfect de serial pentru care poti spune ca efectele grafice nu sunt "totul". Din punct de vedere grafic, serialul este foarte bine dotat cu tot felul de efecte breathtaking, dar cam la asta se rezuma totul. Personajele sunt prea putin dezvoltate pe partea de poveste, iar Shana e foarte enervanta cateodata. Dar probabil asta era si intentia serialului, pentru ca la urma urmei, personajele sunt copii. Nu te poti astepta la cine stie ce din acest punct de vedere.

Serialul este centrat in jurul sentimentelor lui Shana, care incepe sa descopere ce inseamna sa fii om, si sa ai si o inima pe acolo, care bate :). Si astfel, dupa ce se distruge mitul Flame Haze-ului complet izolat de lumea pe care trebuie sa o apere, incep sa apara si complicatiile devenite celebre prin modul in care afecteaza comportamentul personajului. De aceea, o veti vedea pe Shana cand suparata, cand geloasa, purtandu-se ca un copil. Bineinteles, partea frumoasa vine atunci cand isi mai pune ordine in ganduri, si mai rade de pe fata existentei cativa Tomogara.

Pe parcursul serialului nu prea sunt surprize, dar la sfarsit apar foarte multe. Cu toate acestea, tot am simtit ca acest serial nu merita mai mult, mai ales si pentru faptul ca mi-am pierdut interesul pe la jumatatea seriei. Daca vreti sa vedeti actiune, fete dragute, sau super-puteri, exista seriale mult mai reusite, care le imbina pe toate. Ce mi-a placut la inceput a fost scena cu Shana, si puternicul sentiment de Matrix (da, Chiller stie despre ce vorbesc, pentru ca in ultima vreme toate serialele despre care i-am vorbit i-am spus ca sunt Matrix-style :)). A fost o idee geniala sa o imbrace in haina aceea neagra, sa-si poata scoate sabia oricand din haina si sa o ascunda la fel de usor, sa aiba parul lung, rosu si in flacari, si cu acele mici scantei din jurul ei. Dar dupa aceste scene bestiale de lupta, urmeaza adevarul trist, si care nu poate fi alterat...


Nota: 6/10.
Recomandare: Partea de actiune e frumoasa, dar in rest, povestea este plictisitoare.