RahXephon

RahXephon anidb

Introducere

RahXephon...

Nu ma pot abtine sa nu fac la fel ca toata lumea si sa nu-l compar cu Neon Genesis Evangelion (stiu ca inca nu s-a facut review la Evangelion, dar promit ca e urmatoarea chestie pe care o scriu). La prima vedere, RahXephon seamana muuuuult cu NGE... adica, atunci cand am scanat prima oara animeul ca sa-mi fac o idee despre ce e vorba, primul lucru care mi-a trecut prin cap a fost "cool, looks like Evangelion, I might like this !"

Este greu sa faci o comparatie cu ceea ce multi considera ca fiind cel mai bun mecha-anime facut vreodata. Surprinzator, RahXephon, aparut cu sapte ani mai tarziu (2002), se ridica la inaltimea predecesorului sau.

RahXephon incepe aproximativ la fel ca Evangelion si foloseste un numar destul de mare din ideile din NGE: eroul ales, pseudo-mecha organici, inamic misterios, unele din atacurile folosite, clonarea, anihilarea lumii - poate am spus deja prea mult ;). NGE avea o tema pseudo-biblica; RX se inspira din mitologia Maya si din cartile lui James Churchward ("The Lost Continent of Mu"). Am recunoscut inclusiv doua linii de dialog din NGE (cu toate ca ar fi putut aparea cam in orice anime, ce-i drept). Ok, aici ma opresc cu comparatia, puteti sa rasuflati usurati... desi sunt convins ca o sa-mi mai scape cate ceva si de acum inainte :D.

Setting

Actiunea este plasata in viitor, in anul 2027 - sau 2015 in anumite situatii, fiindca lucrurile sunt mai complicate decat ati crede.... In decembrie 2012, in ultima zi din calendarul Maya (asta chiar m-a pus pe ganduri), Pamantul a fost invadat de un inamic nou, puternic, denumit MU (nu ONLINE :p). MUrienii seamana cu oamenii dar au sange albastru si traiesc in simbioza cu niste efigii uriase, zburatoare, numite Dolem. Sau poate Dorem... nu poti fi sigur cu japoneza. Eu o sa le zic Dolem in continuare, pentru ca seamana cu Golem, ceea ce de fapt si sunt. Dolemii au un potential destructiv urias si sunt cea mai puternica arma folosita de MU. Cu ajutorul Dolemilor, multe orase au fost anihilate (din Australia si America in principal), apoi MU se aseaza cu citadela lor zburatoare deasupra orasului Tokyo (putea fi altul ?) si ridica in jurul lui o bariera sferica, aproximativ impenetrabila. In interiorul barierei timpul se scurge mai incet decat in afara, MU preiau controlul guvernului... si sarim un numar de ani pana la momentul actual, cand facem cunostinta cu...

Personajele

Sunt multe si foarte bine realizate. In primul rand il vom cunoaste pe Ayato Kamina (folosesc sistemul vestic, adica Ayato este prenumele). El este eroul principal si ar fi bine sa va obisnuiti cu el pentru ca il veti vedea mult timp de acum incolo. Ayato este la inceputul serialului un adolescent de 17 ani, cu problemele clasice: liceu, fete... cu alte cuvinte, habar nu are ca el este de fapt Orin, cel ales pentru a "pilota" fiinta uriasa cunoscuta drept RahXephon. Dar va afla foarte repede, adica in chiar primul episod.

Doar pentru ca Ayato este atat de important nu inseamna ca vom ignora personajele secundare. De altfel, RX exceleaza la acest capitol, avand un numar mare de personaje, toate bine conturate, realiste, cu viata lor proprie, care interactioneaza intre ele in moduri suficient de complexe pentru a face de rusine orice telenovela. In orice caz, pentru inceput cu siguranta o veti remarca pe una din favoritele mele, fata in galben care ba apare, ba dispare (sper ca momentan este in poza :D)

Desi Ayato monopolizeaza cea mai mare parte a serialului, nu este un lucru deranjant. Cu toate ca exista un numar atat de mare de personaje, toate vor avea ocazia de a se afirma ca personalitati independente si capabile de a avea o viata separata de eroul principal. De altminteri exista un episod in care Ayato nu apare deloc si care ne ofera amanunte interesante despre trecutul unor personaje pana atunci nu foarte importante.

Povestea

Este bazata dupa cum poate va asteptati, mai ales daca ati vazut NGE, pe personaje, viata lor interioara si interactiunile dintre ele (desigur, este vorba in principal de Ayato). Partile de lupta, bine realizate de altfel, sunt reduse la minim, si de obicei se rezolva foarte repede atata vreme cat nu apare un prilej pentru a mai da o raita prin subconstientul eroului. Aceasta lasa mult loc pentru restul actiunii, si credeti-ma ca este un lucru bun. In cele 26 de episoade (un numar standard pentru multe animeuri) RX dezvolta o poveste frumoasa, credibila, foarte complexa si extraordinar de captivanta. Uitandu-ma la RX, m-am plictisit cat de cat pe la episoadele 3-4 (asta pentru ca il comparam prea mult cu NGE), dar apoi m-a prins ireversibil. Dupa cum poate va asteptati, exista si un element de mister, pe care va trebui sa il reconstruiti din bucati de informatie criptica si flashbackuri, dar nu va faceti probleme, pana la final veti gasi toate partile necesare.

Desi este in teorie un mecha-anime, RX este mult mai low-tech decat alte animeuri futuristice. Principalii protagonisti ai scenelor de actiune, RahXephon si Dolemii, sunt in primul rand fiinte vii si sunt capabili intr-o anumita masura sa actioneze singuri, chiar daca au nevoie de un factor uman pentru a-i ghida. Din acest punct de vedere, RX pare uneori ca apartine genului fantasy, argumentul meu favorit in aceasta privinta fiind arcul urias de lumina cu sageata sa rosie.

Desigur, RX exceleaza la alte capitole. Daca NGE ne bombarda cu jucarii de inalta tehnica, RahXephon iese in evidenta in primul rand prin profunzimea relatiilor interumane construite. Cel mai simplu exemplu este probabil viata sentimentala al lui Ayato. De-a lungul serialului el se va confrunta cu interesul a cel putin trei personaje feminine, dar modul cum se petrec lucrurile nu il pun in situatia de a face o alegere pana aproape de sfarsit, cand... hehe... doar nu credeati ca o sa va spun cum se termina. In orice caz, tipa din poza este (contrar aparentelor) cea mai putin interesata de eroul nostru. O cheama Kathy, si este pilot militar.

Unul din lucrurile pe care le-am remarcat doar dupa ce am vazut toata seria este ca RX este un anime in general serios. Momentele de "comic relief" sunt bine definite si realizate cu ajutorul unor personaje specializate (cuplul de tehnicieni si pisoiul). Desi RX are o nota mult mai optimista decat NGE, exista un numar destul de mare de momente triste, ba chiar tragice (si nu e vorba doar de ultimele episoade cand, dupa cum se stie, se deschide sezonul la eroi si oricine poate muri fara preaviz).

Grafica

Este draguta, initial mi s-a parut cam simpla, dar fie ca m-am obisnuit eu cu ea pana la urma, fie stilul graficii este foarte potrivit pentru acest anime. Am cautat niste eye-candy si n-am gasit mare lucru, se pare ca RX pur si simplu nu a fost facut pentru asta. De asemenea, desi este realizat relativ recent, CGI lipsesc cu desavarsire; dar hey, pe mine nu ma deranjeaza, fiind un fan declarat al genului clasic. In orice caz, faptul ca grafica nu este exagerata confera o nota de realism personajelor, care se potriveste bine cu stilul serios al animeului.

Sunetul

Merita o mentiune aparte in RX care este un anime foarte... muzical. Imi este greu sa va explic, va trebui sa vedeti singuri despre e ce e vorba. Simplificand mult, pt. exemplificare, RahXephon si mai ales Dolemii se activeaza prin cantec. Trebuie sa recunosc ca am fost lasat initial cu gura cascata (o cascasem sa zic WTF ?! :D). In ceea ce priveste soundtrackul, prima oara cand am vazut RX nu a existat o melodie care sa-mi atraga in mod special atentia, dar apoi am remarcat ca de fapt unele sunt foarte frumoase, mai ales in partile non-combat.

(PARANTEZA: despre precedentele doua sectiuni, trebuie sa va spun ca in general le ignor complet in ceea ce priveste nota acordata, dar daca nu este asa voi face o mentiune unde e cazul)

Mentiuni speciale

Heeeey credeati ca ati scapat ? Dar trebuie neaparat sa va spun despre chestiile cele mai tari sau "sugoi" din RX. Desigur, incepem cu partea mea favorita:

• Episodul 19: nu am inclus un episode-chart din vreo doua motive: 1) cand am inceput sa ma uit la acest anime nu m-am gandit ca o sa scriu un review si B) cam toate episoadele mi se par la fel de interesante. Desigur, cu exceptia episodului 19. Episodul 19 ar fi iesit rau de tot din grafic... Nu ma apuc sa va spun ce imi place la el si nici nu va recomand sa sariti direct, dar poate o sa va placa si voua la fel de mult cand o sa il vedeti (hint: remarcati faza cu steagul Frantei. Cel care a gandit-o e genial). Desigur, mai este si...



• Post-finalul: adica, partea care vine "dupa" final. Poate ar fi de ajuns sa spun ca mi s-a parut atat de marfa incat mi-a dat suficienti fiori (the good kind) cat pentru cateva luni; sau ca m-a convins sa scriu acest review; sau ca a marit nota cu vreo doua puncte (kidding :D). Dar o sa va mai spun ca rezolva cel mai longeviv mister din serial, cu atat mai fascinant cu cat nici macar nu mi-a trecut prin cap sa il consider un mister, desi intrebarea (oh, intrebarea !...) si indiciile pentru rezolvarea ei erau chiar in fata mea. Totemo sugoi desu.



• Avioanele: unul din putinele elemente high-tech din RX, aceste uluitoare masinarii zburatoare sunt perfect capabile de cele mai extreme manevre, inclusiv intoarceri la 90 de grade... si asta fara sa apara vreodata in serial cuvintele "amortizor inertial" (sau echivalentul in japoneza)



• Tema timpului: apare in trei locuri - in flashbackuri, in decalajul temporal datorat barierei si, cel mai interesant, exista si o tema a schimbarii timpului care apare exact de doua ori: intr-un anumit moment din episodul 14 si intr-o mai mare masura la final. Anyway, acel moment mi s-a parut deosebit de fascinant (si mai ales "creepy") incat sa scriu aici despre el. Mai ales ca nu afli cu adevarat ce s-a intamplat.



• Buch: cum sa nu-l adori ? Este vorba depre un mic pisoi care are obiceiul sa apara in toate momentele potrivite si nepotrivite, de obicei cu efect comic. Kawaii !!!



• Arcul lui RahXephon: l-ati vazut deja. In orice caz, am vrut sa il mentionez si aici, pentru ca merita ;)



• The Laws of Anime: unele sunt respectate (mecha - fastest thing ever, mai ales un anumit Dolem), altele nu, notabila fiind mai ales absenta picaturii uriase (desi banuiesc ca are legatura cu stilul graficii)



• Filmul: nu este neaparat ceva deosebit de interesant, dar ar trebui sa spun si despre el. Se numeste RahXephon Tagen Hensoukyoku (sau Harmonic Convergence) si este un colaj de secvente vechi plus cateva noi, in stilul NGE: Death and Rebirth. Adica nimic foarte important. Asta din ce am citit, pentru ca nu l-am vazut personal.

Ah, si iata ca am reusit sa termin. Initial aveam intentia sa fac o comparatie finala intre RX si NGE, dar o voi face probabil la reviewul lui Evangelion. In ceea ce priveste ideile copiate de la NGE, sincer, parerea mea este ca mai bine sa le foloseasca pe alea vechi si bune decat sa vina cu unele noi si slabe, plus ca a fost interesant sa vad si o alta implementare. Si ca o ultima concluzie... mi-ar fi fost mai usor sa scriu in engleza, dar am vrut sa ma mentin in spiritul acestui blog (nu, propozitia dintre ghilimele de la inceput nu se pune, chiar aia gandeam in acel moment :D)

In orice caz, sper ca v-a placut reviewul si ca v-a convins sa vedeti acest anime, pentru ca merita.


Nota:9.5
Recomandat: Nu neaparat pentru fanii mecha.