Noir

Noir anidb

Introducere
Iata in sfarsit un anime care pare realizat in vechiul stil al *serialelor italiene*, si nu am fost deloc surprins cand am cautat sa vad la ce alte serii au lucrat Bee Train, cei responsabili cu animatia. Este vorba de Madlax, seriile .hack// si Tsubasa Chronicle, care au castigat o reputatie destul de mare pana in prezent. Seria Noir dezvolta o poveste plina de mister, care se tese in jurul unor personaje de exceptie ce va vor aduce imediat aminte de binecunoscutul James Bond, sau de neinfricatul Lupin.

Poveste
Mireille Bouquet este o tanara frumoasa, si nimic din comportamentul ei nu ar da vreun indiciu asupra profesiei pe care o practica - aceea de asasin profesionist, si chiar unul printre cei mai buni din "breasla". Intr-o zi, pe cand verifica emailul de noi oferte de slujba, primeste un mesaj ciudat care era insotit si de poza unei fete. Cand o gaseste, in sfarsit, pentru a o intreba despre ce e vorba in mesaj, sunt brusc atacate de niste oameni ce primisera ordin de a le ucide. Iar surpriza cea mai mare a lui Mireille vine in clipa cand observa ca nu e singura care se pricepe sa ucida cu sange rece - fata pe care o gasise era extrem de agila, rapida si calculata, si orice putea deveni o arma in mainile ei.

Mica Yumura Kirika continua sa o surprinda pe Mireille atunci cand ii povesteste ca nu-si aduce aminte cum a ajuns la ea acasa, si nici nu stie care e identitatea ei reala sau cum de stie sa ucida atat de eficient ca un adevarat asasin. Mai mult, ceasul pe care il avea cu ea ii aduce aminte lui Mireille de un episod din copilaria ei zbuciumata, pe care a incercat sa-l uite. Fiind intrigata de asasinii trimisi pe urmele lor, si vrand sa descopere ce legatura au cu Kirika, Mireille ii promite ca o va ajuta, si asa se naste echipa cea mai temuta de asasini, ce poarta numele pe care si-l amintea Kirika: Noir, un nume a carui simpla pronuntie aducea frica in sufletul oamenilor din lumea interlopa.

Personaje
Mireille Bouquet
Este foarte stilata, si chiar daca lucreaza ca asasin, are grija sa stea in pas cu moda. Mireille provine din Corsica, lucru care se vede imediat in temperamentul sau, dar ea e mai calculata decat Kirika. Fiind obisnuita sa lucreze singura, ea intotdeauna isi verifica victimele inainte de a *onora* contractul, si isi planifica totul pentru ca sa nu apara nici o problema nedorita. Se antreneaza de fiecare data inainte sa plece la lucru, si isi ia munca in serios. Chiar daca stie ca e printre cei mai buni asasini, e uimita de abilitatile lui Kirika, insa isi face si multe griji in privinta ei.

Yumura Kirika
Kirika e o fata care se trezeste dintr-o data ca nu isi aminteste cine este si ce a facut pana in acel moment. In plus, descopera cu frica faptul ca stie sa ucida, si ca poate face asta cu sange rece. Este tot timpul distanta, si parca se gandeste la cu totul altceva decat ce spune, lucru care nu-i prea place lui Mireille. Insa atunci cand Mireille are nevoie de un partener, Kirika este persoana perfecta, actionand mereu exact la momentul potrivit. Singurele indicii pe care le are Kirika despre viata ei e o carte de identitate (cu numele evident fictiv de Yumura Kirika) de la o scoala, un ceas de buzunar cu o melodie foarte ciudata, si... un pistol pe care l-a gasit alaturi de cutia plina cu gloante din sertarul sau. Pe langa toate acestea, se pare ca isi mai aminteste cateva versuri ciudate, si un nume: Noir.

Grafica
Grafica nu aduce noutati in ceea ce priveste efectele realizate pe calculator, pentru ca s-a preferat ca atentia sa cada mai mult pe actiune, decat pe detalii grafice care sa incante ochiul si atat :). Chiar daca nu s-a recurs la eye-candy, tot poti ramane impresionat atunci cand observi peisaje in care cerul este de un albastru intens, sau tot orasul este cufundat in noapte, pentru ca sa observi apoi o umbra miscatoare ce prevesteste pericolul. Se folosesc efecte de focalizare a imaginii, in care fundalul devine neclar, si putin blur la conturul personajelor cand sunt intr-un flashback; in rest, grafica ramane fara eye-candy-uri - inutile, aici. Un alt efect des folosit este schimbarea iluminarii scenelor, pentru a realiza contraste: ferestre care *radiaza* intr-o lumina albastra puternica, sau sclipiri intense de lumina pe lama unui cutit, si multe alte situatii in care scenele capata un dramatism mult mai accentuat prin acest procedeu.

Locatiile sunt foarte bine desenate, si se observa peste tot o urma de eleganta a cladirilor - lucru adevarat mai ales in cazul apartamentului pe care il are Mireille, care dupa cum spuneam, are un gust aparte pentru moda. Fiind asasin, asta asigura si faptul ca se plimba peste tot prin lume, si de aceea vor fi multe locatii frumos redate: de la Paris, la strazile Londrei, si vor ajunge chiar si prin Taiwan, Corsica, si o zona desertica ce aduce mult cu Afganistanul... Imi place si mai mult faptul ca toate locatiile sunt populate pana la refuz cu lume, si nu sunt doar decoruri statice :) un asasin, la urma urmei, trebuie sa stie sa se amestece in multime, nu?

O atentie deosebita s-a acordat personajelor, deoarece Kirika executa multe miscari acrobatice, si chiar daca unele din ele sunt din punct de vedere fizic... sa zicem imposibile pentru muschii ei, le face pe toate destul de natural, fara a da impresia ridicolului :P, ci din contra, am ramas fascinat de mobilitatea pe care o poate avea in lupte. Ce m-a fascinat la Kirika au fost ochii, pentru ca alterneaza intre privirea trista, una glaciala de asasin, si una bucuroasa, cand simte ca traieste cu adevarat. Kirika e mereu imbracata in haine care o fac sa arate ciudat, dar totul in jurul ei este asa :) - mie mi se pare totusi ca e mai draguta decat Mireille, care are ochii albastri, desi in unele scene scanteiaza in verde. La un asasin intotdeauna conteaza ochii, si expresiile faciale sunt foarte convingator realizate. Iata deci, o dovada ca poti avea o grafica impresionanta fara eye-candy -> pe de alta parte, chiar daca nu e facut de italieni serialul, mi-a provocat aceasta puternica impresie de deja-vu, si nu numai din cauza graficii. Oricum, impresia a fost una placuta :).

Sunet
Sunetul e divin... si nu lipseste cu desavarsire, ca in alte cazuri, ci chiar am ramas coplesit. Sunt foarte rare momentele cand nu se aude nimic pe fundal, si asta deoarece Noir e unul din serialele cu cele mai bogate coloane sonore pe care le-am vazut. Muzica e de obicei corala, si da un aer de dramatism scenelor ce tin in general de poveste, dar am avut supriza sa intalnesc si piese cantate exclusiv la pian, sau vioara, si pana si muzica rave. E o adevarata incantare sa auzi o coloana sonora ce e in ton cu ceea ce se petrece pe ecran, si exact asta au reusit producatorii.

Fanii inraiti ai filmelor de actiune vor recunoaste imediat ca impuscaturile nu produc nici pe departe zgomotul obisnuit de pistol, ci mai degraba suieratul ce seamana carabinei lui Clint Eastwood din "The Good, The Bad and The Ugly". Oricum, era de asteptat asta de la originea "italiana". Pe mine nu m-a deranjat acest lucru, si credeti-ma ca vor fi destule impuscaturi ca sa va obisnuiti cu sunetul :P

Impresii
Acest serial e de nota 10. Si totusi, nu i-am dat decat 9, pe motivul ca (si ma voi exprima in termeni *tehnici*) ii lipseste acel "je ne sais quoi" care face diferenta intre niste personaje normale si unele pe care le indragesti. Serialul tine spectatorul in suspans pana in ultima clipa, si aici ma refer in special la povestea copilariei lui Mireille, care va genera o scena ce, mie personal, mi s-a parut ca devine obsedanta pe parcurs.

De fapt, tot serialul are in el aceasta obsesie, a cautarii adevarului, dar lucrurile stau foarte bine in ceea ce priveste povestea: sunt rasturnari de situatie, situatii neprevazute si multe altele, care fac din Noir o serie demna de laude.

Din categoria "glitches in the Matrix", cred ca unora din artistii grafici le plac foarte mult pisicile albe, pentru ca veti avea ocazia sa vedeti de doua ori o scena cu aceeasi pisica, dar in orase diferite :P
Alte nedumeriri ar tine de faptul ca uneori se utilizeaza amortizorul, alteori nu. Faza e urmatoarea: Kirika nu are niciodata poseta sau alt accesoriu cu ea, in care sa-si ascunda arma, spre deosebire de Mireille, si nici nu le-am vazut vreodata montand si scotand amortizorul de pe pistol. It just... is there! Alta chestie: cateodata trag si in locuri publice, iar cand nu au amortizor... se aud focurile de arma, dar nu face nimeni scandal, nu apare politia, nu nimic. Asta e putin deranjant, dar se trece cu vederea atunci cand urmaresti firul actiunii. Tipii rai actioneaza si aici dupa principiul "multi, da' prosti", asa ca gloante sa fie, ca in rest nu e problema. Aaah, si acord bineinteles premiu artistilor grafici pentru faptul ca armele nu au munitie infinita, iar eroinele noastre schimba tot timpul incarcatoarele la pistol. De unde si le scoate Kirika si pe alea, asta e partea a doua, dar un asasin intotdeauna are imaginatie si resurse.

In final, va recomand cu caldura acest serial, in special daca va plac filmele de actiune gen James Bond, si nu uitati sa o urmariti mereu pe Kirika, pentru ca uneori face niste lucruri ce sfideaza imposibilul atat din punct de vedere fizic, cat si al oricarui antrenament de tragere cu arme de foc.

Nota: 9/10
Recomandare: un anime reusit pentru fanii James Bond