duminică, aprilie 16, 2006

Tokyo Underground

Tokyo Underground anidb

Introducere
Producatorii lui Tokyo Underground sunt cei de la Studio Pierrot, iar surpriza cea mai mare vine atunci cand ne uitam pe lista lor de contributii la seriale, in care am gasit Yuu Yuu Hakusho, Great Teacher Onizuka, Saiyuuki Reload, Ayashi no Ceres si pregatiti-va :)... Naruto si Bleach. Revenind la Tokyo Underground, este realizat in intregime de ei, dar nu va grabiti sa faceti vreo comparatie inca.

Poveste
Oamenii din Tokyo traiesc linistiti, fara sa banuiasca macar faptul ca sub capitala lor exista o intreaga lume, numita Tokyo Underground, si care a fost construita cu multi ani in urma, cand un grup de cercetatori au construit un laborator subpamantean. Intre timp, laboratorul a fost izolat de lumea de la suprafata, iar oamenii din Underground au inceput sa-si dezvolte un fel de puteri magice, de a controla elementele naturii: foc, apa, fulgere, magnetism, etc. Astfel, cele doua societati umane s-au dezvoltat in paralel, cei de la suprafata nestiind nimic de existenta Underground-ului, pana cand...

Ruri si bodyguard-ul ei, Chelsea, ies la suprafata, trecand prin toata securitatea din Underground, si incercand sa evadeze. Ele ajung la suprafata chiar langa casa lui Asagi Rumina, un baiat care se decide sa o protejeze pe Ruri de agentii trimisi pe urmele lor, iar aici incepe marea aventura de descoperire a Underground-ului si istoriei sale.

Personaje
Asagiri Rumina
Rumina este un baiat care traieste impreuna cu bunicul sau, ce nu scapa nici o ocazie din a-l antrena in artele martiale. Astfel, de-a lungul anilor, Rumina devine destul de puternic pentru ca sa-si poarte singur de grija, iar batausii scolii, mai devreme sau mai tarziu, afla si de el :). Tot din cauza ca e atat de puternic, fetele se tem de el, si singurul prieten al sau este Ginnosuke. Cand apare Chelsea si cu Ruri, Rumina simte ca trebuie sa le ajute, mai ales ca apare o noua provocare pentru el, atunci cand apar agenti ce utilizeaza acelasi gen de puteri misterioase ca si Chelsea.

Chelsea Rorec
Chelsea este un membru special al societatii Undeground, insarcinat cu protectia lui Ruri. Ea este un utilizator al puterii magnetismului, una din cele mai rare existente, si este destul de puternica, dar nu a anticipat ce rasunet va avea plecarea lor. In calitate de bodyguard, trebuie sa aibe grija de toti agentii trimisi pe urmele lor, dar va descoperi ca nu e suficient de puternica, asa ca ajutorul lui Rumina va veni exact la momentul potrivit.

Ruri
Ea este Maiden of Life, o fata care se pare ca joaca un rol cheie in societatea Underground, dar nimeni nu stie care este acela. Totusi, faptul ca sunt trimisi pe urmele ei agenti speciali, indica importanta ei cruciala. Tot ce-si doreste Ruri este sa admire lumea de la suprafata, si sa traiasca libera sa se plimbe oriunde vrea. Si tine foarte mult la noii sai prieteni, si la Chelsea, care i-a aratat drumul spre lumea Tokyo-ului de la suprafata.

Grafica
Pentru un anime produs in 2002, Tokyo Underground nu arata cine stie ce inovatii in domeniul grafic. O buna parte din actiune se desfasoara in Underground, asa ca unele lupte se vor duce in interior, pe coridoare inguste, in cladiri, sau in pesteri intunecoase. De cele mai multe ori este o atmosfera intunecata, chiar daca Underground-ul este destul de luminos pentru o lume subterana. Exista peste tot reflectoare ce simuleaza lumina soarelui (ca inovatie stiintifica), si mai e foarte interesanta si arhitectura oraselor, pe mai multe niveluri. Peisajele deci, vor arata o lume preponderent industriala, cu junk-ul aferent de rigoare (mai ales cand ajung in Slum city).

Partea de efecte speciale a fost introdusa exclusiv pentru abilitatile magice, dar s-au facut diferentieri de calitate, si asta nu mi-a placut deloc. De exemplu, bila de gravitate a lui Chelsea arata destul de urat realizata, in comparatie cu puterile de apa si fulger, de exemplu, iar flacarile sunt doar niste zone rosii. Pe de alta parte, exista si scene foarte bine realizate, iar cel mai reusit efect pare a fi cel de ceata/fum/smog, sau cel cu petalele purtate de vant.

Personajele sunt desenate bine, in schimb, si cei care arata cel mai bine sunt, bineinteles, Chelsea si cu Rumina. Ochelarii lui Ginnosuke sunt cu totul alt lucru, dar nu va lasati intimidati de asta. Ginnosuke arata fara ei la fel de bine ca si Rumina. Ce mi-a placut cel mai mult au fost ochii personajelor, si imbracamintea: banda lui Rumina, manusile (placuta de metal e prinsa cu suruburi. De ce, nu as putea spune...) si haina lui Chelsea. Ruri, pe de alta parte, este probabil cel mai prost desenat personaj, pentru ca nu se potriveste stilul si culoarea parului cu cea a ochilor. Stilul de desenare se mai schimba cateodata, pentru ca serialul mai are parti comice/parodie, iar flashback-urile arata chiar impresionant: unele blurred cu alb, altele desenate cu creionul. Per total, insa, se echilibreaza cumva lipsurile, prin scenele care arata foarte bine.

Sunet
De muzica s-a ocupat Akifumi Tada, care a compus theme song-ul de la seria tv Ah! My Goddess, Final Fantasy Unlimited, si cateva Tenchi Muyo!. Mie mi-a placut ca in Tokyo Underground muzica este foarte antrenanta (cool heavy metal), in cele mai multe scene, dar melodia din "punctul culminant" al luptelor lui Rumina este proasta. Atat de proasta incat strica toata scena. Din fericire, este doar o singura melodie ce are acest talent. In rest, partea dramatica este foarte bine realizata: la un moment dat, se aude chiar o muzica de carnaval dark (genul de muzica pe care ar avea-o jocul Sanitarium). Iar partea de vioara este la fel de buna.

OP-urile se numesc "Jounetsu" si "Hey you!", cantate de iksi, iar ED-ul "Kakusei Toshi" este cantat de Arai Akino, ce a compus theme-ul de la Chobits, muzica, versurile si a cantat ED-ul Noir, la fel pentru Windaria si OP-ul Record of Lodoss War. ED-ul nu prea mi-a placut mie, de fapt, pentru ca e o melodie destul de trista, si chiar daca se potriveste serialului, sunt de parere ca ceva mai antrenant (gen OP) ar fi mers mai bine. Mai este si ED-ul de final de serial, numit "Eternal Flower", care mi-a placut mai mult decat "Kakusei Toshi".

Impresii
Este un serial de actiune. Exista magie. Personajul principal are sabie. Va intrebati totusi cum se face de i-am dat o nota atat de mica? :P E foarte simplu: acestui serial ii lipseste acea parte care te tine lipit de monitor si care te face sa urmaresti cel putin 3 episoade unul dupa altul. Da, este antrenant cateodata, dar cumva, ii lipseste partea de thrill. In plus, pur si simplu nu m-a impresionat drama lui Ruri.

Partea buna a acestui serial sunt fazele comice, si luptele cateodata interesante, care il salveaza de la nemilosul Shift-Del. Intr-adevar, nu m-am putut abtine sa nu rad la faze gen "how do you like the taste of the garbage above ground?", cand Rumina arunca un cos de gunoi spre atacatorul sau... sau, una din cele mai tari faze... fanclub-ul Chelsea Rorec. Pur si simplu... no comment :P. Mai sunt si referinte la Basic Instinct (celebra arma letala a femeilor), iar cum toate atacurile speciale magice trebuie sa aiba un nume tipat in gura mare, si care apare scris cu litere de-o schioapa, un atac numit "Definite Kill" va atrage remarci de genul "if that thing hits him, he's dead!".

Luptele sunt interesante, dar se pot rezuma la acelasi lucru: daca ai efecte magice mai tari... resistance is futile. Cea mai interesanta lupta mi s-a parut a fi cea dintre un utilizator al apei, si unul al fulgerului. Mai sunt si alte combo-uri neobisnuite, gen magnetism contra gheata, sau sunet, dar lipsesc luptele dintre elementele complementare. Per total, singurul lucru pentru care as recomanda acest serial este umorul, si pentru luptele fullscale magic. Nu va asteptati la o poveste prea grozava, iar faptul ca au folosit pentru Ruri tipologia "vinovatului" (de faptul ca prietenii are getting ass-kicked incercand sa o ajute) nu amelioreaza deloc situatia.

Nota: 6/10.
Recomandare: ii lipseste thrill-ul.

luni, aprilie 03, 2006

Maburaho

Maburaho anidb

Introducere
Se pare ca s-a deschis sezonul pentru magie! Dupa Mahou Sensei Negima! mi se pare foarte natural sa fac review la urmatorul serial pe care l-am vizionat cam in aceeasi perioada, si care urmareste acelasi gen care ne place (I hope) tuturor, si anume, Magic! Ca sa nu uit sa precizez, acest serial este si Ecchi in parte, dar ceea ce predomina este Romance. Kadokawa Shoten, si JC Staff si-au unit fortele, si a iesit ceva de talia Girls Bravo, dar ne mai sunt foarte cunoscute si alte productii Kadokawa, gen Shadow Skill, Record of Lodoss War, iar JC Staff a lucrat la animatiile din Slayers, Ikkitousen, Karin, si Shakugan no Shana (daca nu ati auzit inca de ele, probabil ca le veti vedea in curand pe aici).

Si cum orice comedie ecchi trebuie sa aiba o poveste despre un baiat...

Poveste
Kazuki este un baiat de 17 ani, care merge la Aoi Academy de Magie, la liceu. In lumea in care traieste, toti oamenii se nasc cu puterea de a face magie, iar numarul de cate ori pot face asta e determinat la nastere. Se mai stie si ca atunci cand un om ramane fara magie, moare si se transforma in cenusa, nelasand nici o urma... Magia a devenit, deci, o adevarata conditie pentru a avea un loc in societate, respect, faima, si orice altceva, inclusiv pretendenti in dragoste :P.

Din nefericire, insa, Kazuki este unul din cei mai prost dotati studenti care exista... majoritatea au un numar de cel putin 8000 de magii, cei mai puternici ajung usor la 100 mii, pe cand el... poate sa faca OPT!!!
Insa Kazuki are un as in maneca, pe care nu-l anticipase nimeni: el provine dintr-o linie lunga de descendenti cu puteri magice impresionante, si de aceea, magiile lui au mereu ceva special, iar fiul sau are potentialul de a deveni un maestru de neegalat. Iar acesta este locul in care apar pretendentele la "mana" lui Kazuki, si tot in acest moment incepe iadul lui personal. Dupa cum va descoperi, nu e usor cand esti vanat de fete pentru... genele tale.

Personaje
Kazuki Shikimori
Kazuki este unul din cei mai tristi oameni din lume: nu mai poate face magie decat de 8 ori, din cauza asta nici o fata nu il baga in seama, la scoala este absolut ultimul chiar si la note (e totusi o scoala de MAGIE) si nimeni, inafara de managerul caminului, nu prea isi face griji pentru el. Dintr-odata, se vede insa inconjurat de fete, iar viata sa e pe cale de a se schimba radical.

Yuna Miyama
Yuna este fata cu care Kazuki se "trezeste" in camera, si se tine scai de el. Este foarte determinata sa se casatoreasca cu Kazuki, si in plus, incearca mereu sa-l protejeze intotdeauna cand apar situatii magic-intensive, pentru ca sa nu-l oblige pe Kazuki sa-si foloseasca mult prea putinele spells pe care le poate da in timpul vietii. In plus, Yuna si Kazuki se cunosc din copilarie, iar asta este partea romantica a serialului.

Kuriko Kazetsubaki
Provine dintr-o familie faimoasa, si care isi doreste sa devina No. 1 la magie cu orice pret. De aceea, Kuriko nu ezita nici un moment cand afla despre puterea lui Kazuki. Si aici incepe adevarata ei misiune. Kuriko este ambitioasa, si cauta mereu o ocazie sa sara pe Kazuki, la propriu... si sa profite de ocaziile de acest gen pentru "a-i lua genele". Tot ea este si cel mai proeminent elev din liceu, avand un numar de magii de ~ 140 mii, ceea ce o face si foarte aroganta, uneori.

Rin Kamishiro
Rin provine dintr-o familie legendara, si care, spre deosebire de cea Kazetsubaki, a inceput sa intre in declin. De aceea, au nevoie de un descendent care sa fie puternic si sa rivalizeze cu restul clanurilor. Rin completeaza suita fetelor cu o noua tipologie, si anume cea a luptatoarei, pentru ca la asta se pricepe cel mai bine. NU vreti sa o vedeti gatind...

Yamase Chihaya
Yamase este o alta prietena din copilaria lui Kazuki, dar si fata de care el s-a ferit tot timpul, pentru teama de represaliile ei, in caz ca ar fi aflat cum a mai epuizat alta din magiile sale pretioase. Desi nu pare, Yamase este probabil cea mai buna prietena pe care o poate avea Kazuki, si m-a facut si pe mine sa ma intreb cum de nu au ajuns niciodata mai mult de atat.

Grafica
Cam la ce va puteti astepta de la acest serial? Bineinteles, personajele vor straluci, ca in orice productie ecchi care se respecta. Dar asta nu e tot! Ce e cel mai interesant intr-un serial despre magie este... MAGIA! La care s-au folosit efecte speciale realizate pe calculator, si rezultatul a fost pe masura, deoarece se observa diferenta dintre peisajele ce uneori sunt pictate (ce-i drept, arata original, si nu deloc rau) si noul monstru care iese dintr-o camera interdimensionala, si i se vede aura de energie malefica...

Ce mi s-a parut de bun augur sunt conceptele implementate de magie: aurele magice ale lui Yuna si Kazuki sunt superb realizate, fiecare om are alt gen de magie: exista flacari, raze, gheata, mini-tornade din energie, si... magic seals (Kuriko). Mi-au placut extrem de mult barierele magice, si faptul ca s-a adoptat conceptul de magic circle (cercul acela plin de simboluri-rune cu diverse culori si alte forme geometrice adaugate, care apare la fiecare vraja). Efectele de glow sunt foarte frumoase, iar asta e principala lor utilizare. Un alt efect superb este simpla... zapada, dar nu orice fel, ci magica!

Serialul este ecchi, asa ca trebuia neaparat sa avem si pe cineva care se imbraca mai neconventional, si veti vedea exact cine. Sunt si scene cu haine rupte "accidental". Iar unul din cele mai bune lucruri sunt ochii personajelor, care sunt foarte bine detaliati in anumite scene. In rest, un alt lucru pentru care sunt recunoscator este faptul ca NU am vazut nosebleeds. Oricat de jenate ar fi personajele, mai mult decat sa apara o tenta fina de rosu in obraji (foarte reusita) nu se va intampla.

Sunet
Coloana sonora este exact genul acela care poate trece neobservata, deoarece nu se remarca prin nimic deosebit. Cu toate acestea, ea E acolo, si veti observa, daca ascultati cu atentie, ca e sincronizata cu fazele comice, flashbacks si luptele care mai apar. Eu prefer momentele cand Rin isi scoate sabia din teaca, in care muzica devine traditionala, cu accentele acelea pe care le intalnesti in filmele cu samurai, iar muzica din timpul oricarei lupte cu magii este foarte dinamica. In rest, coloana sonora este facuta funny-style, cu sunetele acelea ciudate care hinteaza ca urmeaza o scena comica, sau are perioade dramatice, cand muzica este predominant de pian, preferata pentru astfel de scene.

OP-ul si ED-ul sunt genul de melodii linistite, motiv pentru care mi-au placut, dar tot nu le-as asculta la fiecare episod. I guess ca nu au putut sa ma "prinda" atat de mult de data asta.
OP-ul se numeste "Koi no Mahou" - cantat de Ichiko, iar ED-ul este "We'd Get There Someday" (tot Ichiko). In ultimul episod (24), ED-ul este cantat de Hitomi Nabatame (Yuuna), Yuki Matsuoka (Kuriko) si Yuka Inokuchi (Rin). Ultimele doua mai apar pe soundtrack si in... MAHOU SENSEI NEGIMA!!!

In privinta efectelor speciale, veti avea parte de ele din plin, in special la vraji. Sound Director a fost Toru Nakano, si mi s-a parut ca a facut o treaba excelenta pana acum, de fiecare data cand a avut pe mana vreun serial: AMG, Noir, Tsubasa Chronicle.

Impresii
Dupa ce am terminat de vazut serialul, mi-am dat seama ca a fost de fapt foarte frumos. Iar finalul este unul pe masura, ceea ce nu pot spune despre multe alte seriale. Totusi, fiind vorba despre o comedie, care mai e si ecchi putin, era de asteptat ca si finalul sa fie in acelasi ton cu restul episoadelor.

Singurul lucru care mi s-a parut ca ar putea deveni enervant este... sindromul haremului. Trebuie sa recunosc ca asta e principala tema pe care se construieste cam orice comedie ecchi: un baiat, eventual exact tipologia anticasanova-ului, care dintr-un motiv sau altul, devine brusc iubit si inconjurat de multe fete. Pe de alta parte, asta garanteaza si succesul serialului: oriunde apare un grup de multe personaje carismatice, e cert ca va exista actiune din plin, si e prilejul cel mai propice pentru scene comice.

Mi-a placut insa ideea generala a serialului, in care viata lui Kazuki devine un adevarat calvar, fiind urmarit tot timpul de fete (hmmm... parca am mai vazut asta undeva, si nu chiar cu atat de mult timp in urma. Wonder where...) dar in cele din urma, fiecare zi este plina de aventuri interesante si comice. Se pune accent pe prietenia dintre el, Yuna si Yamase, lucru ce confera acea latura de romantism a seriei.

Si sa nu uitam umorul. Care este mai mult de situatie, si mai putin de personaje: nu e de neglijat nici o scena in care apare diriginta jucandu-se, sau cascand in timp ce lumea vorbeste cu ea. Tot la fel sunt si situatiile cand Kazuki este persecutat de colegii sai din cauza fetelor (eterna trupa pentru apararea fetelor) sau cand cel mai bun prieten al sau, Nakamaru, este incoronat rege, si restul colegilor devin servitorii regali :P. Dupa cum spuneam, nu va asteptati sa radeti cu hohote. Dar aceste scene va vor fura cate un zambet. E suficient :)

In concluzie, daca va plac povestile romantice, combinate cu putina fantezie (e totusi vorba de magie aici), si vreti sa vedeti cum s-ar descurca cineva fugarit de fete, atunci acesta e serialul potrivit.

Nota: 8/10.
Recomandare: interesant pe partea de magie.