joi, iunie 23, 2005

Basilisk

Basilisk anidb

Basilisk - Kouga Ninpou Chou
Basilisk - The Kouga Ninja Scrolls

Introducere
"De mic copil, eu ma dadeam de-a ninja prin padure..." Cam asta fac personajele din acest anime, care e cu si despre ninja. Este o serie de 26 episoade, probabil (intre timp s-au mai modificat cifrele pe site-uri), in care avem ocazia de a ne delecta cu tot felul de tehnici speciale care aduc mai mult a puteri supranaturale decat cele cu care eram obisnuiti la your average shinobi (jap, ninja). Inca din primul episod am stiut ca imi va placea aceasta serie, deoarece toata actiunea e concentrata in luptele dintre cele doua clanuri. Cum care clanuri? Nu stiati de...

Poveste
Povestea se desfasoara in Japonia, in timpul faimoasei dinastii Tokugawa, care se afla acum in impas deoarece fostul shogun a avut doi fii. Pentru a determina care va fi urmatorul shogun, batranul Tokugawa Ieyasu (the Godfather in versiunea japoneza, si el un ex shogun expirat de mult) se decide sa foloseasca o competitie intre doua clanuri ninja rivale, care se dusmaneau de mai bine de 400 de ani. Ura dintre ei era atat de mare si a ucis atatia ninja competenti, incat seful suprem al ninja, Hattori Hanzo, i-a obligat pe conducatorii celor doua clanuri sa faca pace.

Cele doua clanuri se numeau Kouga si Iga, iar ei erau pe punctul de a solidifica pacea dintre ei prin casatoriile copiilor conducatorilor: Gennosuke si Oboro, si fratele lui Gennosuke si sora lui Oboro. Ieyasu rupe insa pacea dintre clanuri, iar acum Gennosuke si Oboro sunt nevoiti sa lupte pentru ca dragostea lor si pacea dintre clanuri sa reziste. Din nefericire, Iga vor fi primii care afla de ruperea pacii, si pornesc cu toate fortele pentru a anihila clanul Kouga, fara ca Gennosuke sau Oboro sa stie.

Personaje
E greu de vorbit despre personaje, deoarece nu prea sunt conturate decat cel al lui Gennosuke si Oboro. Restul nu au vreo poveste personala, ci sunt inzestrati doar cu puterile lor speciale, de care se vor folosi la un moment dat in lupta. In serial nu veti gasi nici o informatie cu privire la trecutul personajelor, inafara de partea de inceput, cand se explica povestea. Gennosuke pare un om rezervat, bland, si care zambeste foarte mult in prezenta lui Oboro, deoarece ea e foarte sfioasa, dar si o fire inocenta.

Gennosuke si Oboro se iubesc, si isi doresc sa reuseasca sa faca o pace mai trainica intre membrii clanurilor, care se tolerau, dar din cand in cand mai incingeau meciuri "amicale". El are o autoritate deplina asupra oamenilor sai, si e considerat un ninja cu skill legendar, desi nimeni nu stie care e, pe cand Oboro e neglijata de la datoriile clanului ei, deoarece ea nu stia mai nimic despre tehnicile ninja ale familiei, si nici nu a invatat vreuna. Totusi, ea a mostenit o putere speciala, si unica in lumea ninja, de care toata lumea se teme, si pe bun motiv. Dar va trebui sa-l descoperiti singuri :P

Grafica
Grafica este superb realizata pe alocuri, si avem si aici parte de scene mirifice din natura, deoarece clanurile aveau bazele amplasate la marginile unei paduri. Puterile la fiecare ninja sunt neobisnuite, si au efectele foarte bine realizate, unele fiind chiar socante: nici macar nu banuiam care era skillul secret al lui Gennosuke, si, recunosc, nu sunt lucruri evidente decat la doi dintre ninja. Veti sti imediat cand ii vedeti. In rest, graficienii se joaca foarte mult cu contrastele lumina-intuneric, si apar efecte de genul ochi fosforescenti, transparenta, fum, iar umbrele sunt bine realizate, ca in orice anime despre ninja. So daca tot vorbeam de efecte de transparenta, nu am mai vazut de mult lacrimi atat de bine realizate.

Ce imi mai place este stilul de desenare, care imi aduce aminte de perioada mai veche a animeurilor (dark age :P), cand barbatii erau realizati stil blocky -> muschi mari si aspect paralelipipedic, fete colturoase, muschii pectorali erau un adevarat blindaj la personajele musculoase din fire, ochii predominant negri. Si cu sprancenele negre si ingrosate la extrem. Asta pentru Gennosuke. Fetele ninja sunt de ambele tipuri: si cele gifted by nature, gen amazoane, si cele gingase, ca niste flori, cum e Oboro. Parul este bine realizat, suvita cu suvita (toti au suvite "rebele"), si sunt scene impresionante la acest capitol, din punct de vedere grafic.

Pregatiti-va sa vedeti suvoaie de sange, pentru ca nu exista lupta in care armele sa nu fie letale, iar atmosfera scenelor e bine realizata. Deoarece avem de-a face cu ninja, viteza de actiune e ceva la care trebuie sa ne asteptam, si regizorii au avut grija sa includa multe scene de motion blurr care sintetizeaza miscarea rapida a personajului. Apar si flashurile albe ale taisurilor armelor, atunci cand sunt aruncate cu viteza, dupa cum puteti observa.

Sunet
Nu ma asteptam sa aud o melodie heavy metal pe coloana sonora de la inceputul serialului. Mai ales una cantata de o tipa, si trebuie sa recunosc ca suna bine, iar la sfarsit se aude si fluierul lui Gennosuke din serial -> really impressive. Atmosfera sonora este gloomy si mai tot timpul muzica dramatizeaza scena care e pe punctul de a se desfasura. In rest, mi s-au parut bine realizate sunetele pe care le scot diversele vietuitoare ale padurii -> se pare ca soimul este un animal preferat al unuia din clanuri, motiv pentru care veti auzi destul de des tipatul lor strident prin scenele cu urmariri prin paduri, iar pentru celalalt clan e sarpele, dar nu veti vedea unul decat cu rare ocazii.

Nu puteau lipsi sunetele pe care le scot diversele arme cand taie aerul, si care sunt preferatele mele (in special fosnetul frunzelor boschetilor prin care alearga ninja la viteza maxima).

Impresii
Daca va veti uita la nota, veti observa ca nu i-am dat maxim, desi imi place foarte mult. Singura problema e ca seria este scurta, si nu prea exista poveste. Practic, e un fel de Mortal Kombat, iar problema e ca mor prea multi deodata, dar, in fond, asta e si motivul pentru care ai vrea sa urmaresti seria: sa vezi cine cu cine se mai bate, ce skilluri au, si cine reuseste sa castige. Plus, suspansul consta in faptul ca nu poti intui cum reactioneaza personajele, pentru ca sunt inzestrate cu puteri, si nu prea vezi de doua ori acelasi skill in lupta (un alt motiv ar fi faptul ca unul din cei doi ninja ... kicks the bucket). Pentru cei care apreciaza scenele de lupta ninja, seria asta va fi un deliciu pe gustul lor, in rest, nu va asteptati sa gasiti altceva. Din cand in cand mai apar scene semi-erotice, iar povestea de iubire dintre Gennosuke si Oboro constituie drama serialului, si e un element care atrage publicul.

Nota: 8/10
Recomandare: daca aveti chef de putina actiune, si vreti sa vedeti ninja mai neobisnuiti

joi, iunie 16, 2005

Samurai 7

Samurai 7 anidb

Introducere
Pentru cei ce nu au recunoscut inca titlul acestui anime, este vorba de un remake al unui celebru film realizat de si mai celebrul director japonez Akira Kurosawa. Filmele sale au devenit, de-a lungul anilor, un nume de referinta in istoria filmelor cu si despre samurai, iar el e probabil primul care a facut filme despre perioada medievala a Japoniei. Filmul despre care este vorba aici este Seven Samurai (Shichinin no samurai, in jap), si a fost realizat in 1954. In opinia mea, este o capodopera a genului, iar ceea ce imi place la filmele lui Kurosawa este, pe langa faptul ca abordeaza tema mea favorita, si faptul ca sunt realizate alb-negru, din cauza perioadei respective. Sincer sa fiu, peliculele alb-negru pot fi mai impresionante cateodata decat daca ar fi fost realizate color. Si exact asa se intampla in cazul lui Kurosawa, care mai adauga un element cheie in filmul sau: unul din roluri ii revine celebrului actor Toshiro Mifune, care a jucat in multe filme din acea vreme. Revenind acum la titlul de fata, el este o serie anime de 26 episoade, ce se inspira din filmul lui Kurosawa, dar schimba putin setting-ul. Mai exact, actiunea se petrece undeva in viitorul indepartat al omenirii, cand exista suficienta tehnologie pentru ca armatele sa fie alcatuite din oameni ce si-au facut upgrade-uri, devenind roboti gigantici, dar samuraii originali inca mai exista, si au un simt al onoarei mai dezvoltat ca niciodata.

Poveste
In linii mari, povestea e aceeasi ca si in film: totul incepe in satul Kanna, cand, intr-o dimineata cetoasa, oamenii se aduna sa sape o fantana pentru a avea apa cu care sa ude recoltele. Asa ca aduc pe preotesele satului -> Water Priestess Kirara si sora ei mai mica, Komachi, care mostenisera puterea de a gasi apa, folosind un cristal. Exact in acel moment, isi face aparitia o nava de lupta a banditilor, care vine si scaneaza campul, ca sa vada daca recolta este buna de a fi luata de la bietii tarani. Acesti banditi erau fosti soldati, care acum lucrau ca mercenari, dar isi pastrasera toata tehnologia pe care au avut-o in armata (erau de fapt samurai care au ales sa fie convertiti in masini, pentru a deveni mai puternici si a putea lupta cu nave spatiale -> un robot era de ~ 200m inaltime). Satenii aflasera zvonuri despre alte sate care au fost arse din temelii deoarece au incercat sa-i pacaleasca pe banditi, si sa nu le dea toata recolta, iar banditii de fiecare data descopereau orezul ascuns (asta era principala lor resursa, si mancare). Dar, erau si alte sate care angajasera samurai, si care au reusit sa scape nevatamate.

Asa ca, dupa ce fac un consiliu, acasa la batranul satului, unde lui Rikichi Ryuji ii vine ideea sa-i omoare pe banditi (era doar un taran obisnuit), batranul satului hotaraste ca asta e unica solutie si ii trimite sa caute samurai si sa-i angajeze cu plata in mancare (samuraii costau totusi destul de mult, dar mai erau si unii care... mureau de foame prin orase). Asadar, Ryuji pleaca in oras, in cautarea de samurai, iar lui i se alatura Kirara, Water Priestess, care era convinsa ca va gasi oamenii potriviti, cu ajutorul cristalului ei, la fel cum reusea sa gaseasca apa, si lor li se alatura si sora ei mai mica, care nu putea sa ramana singura in sat :P

In targul din oras, sunt atacati de un hot, care le fura sacul cu orez, iar in agitatia care se creeaza, un samurai care se afla si el prin zona, reuseste sa recupereze sacul. Acesta e primul din cei 7, Katsushiro, si este si cel mai tanar si neexperimentat.

Urmatorul pe care il intalnesc este Kikuchiyo, care e un robot, de fapt, cu o sabie mai mare ca el. Si, tot acolo, fac cunostinta si cu viitorul conducator al grupului celor 7, Kambei Shimada. Kambei il va recruta mai incolo si pe fostul sau camarad de arme, Shichiroji, si tot atras de Kanbei va fi si Gorobei, un street performer, care teams up imediat dupa Kikuchiyo. Urmatorul recrutat va fi Heihachi, care e un maestru al stilului "Taietorul de Lemne" pentru ca, well, asta face el ca sa aiba ce manca :)). Iar in final, cel de-al 7-lea samurai e un asasin care lucra pentru Maro, conducatorul orasului, si care vroia sa aiba o confruntare cu Kambei pe viata si pe moarte, ca intre doi samurai adevarati. Kyuzo e ultimul, si cel mai skilled dintre ei, dar el li se va alatura abia la lupta finala cu banditii. Asadar, dupa multe peripetii, cei 7 ajung impreuna sa formeze ultima aparare impotriva banditilor.

Personaje

Katsushiro Okamoto
Daca asta nu e apprentice-ul ideal, atunci sa nu va uitati nici la StarWars. E samurai, desi nu a participat inca la nici un razboi, ceea ce aduce unele suspiciuni in ceea ce priveste familia sa (probabil era singurul mostenitor, ramas in viata), desi nimeni nu-si pune problema asta. El e dornic sa-si gaseasca un samurai adevarat care sa-l ia pe langa el si sa-l invete arta razboiului, si cum sa devina un samurai adevarat. Inexperienta sa ii aduce multe necazuri, mai ales din pricina faptului ca nu stie sa-si evalueze propriile forte, si de multe ori adversarii il depasesc atat numeric, cat si ca pregatire. Dar el e acolo, si atata vreme cat mai are putere in el, va face ceea ce crede ca un samurai adevarat ar trebui sa faca: sa apere satul, cu pretul vietii sale. De el are grija Kambei, care il invata cateva lucruri esentiale, dar nu vrea sa-i distruga inocenta sa, si sa-l confrunte cu realitatea razboiului. Tot din inocenta, se indragosteste de Kirara, dar va avea parte de o surpriza din partea ei. In cele din urma, insa, Katsushiro se transforma in razboinicul caruia nu-i mai pasa de nimic, si in fata caruia nu rezista absolut nimic. Dar asta il va face sa comita o mare greseala, care ii va ramane pe constiinta pentru totdeauna, in viitorul sau de samurai trecut prin focul razboiului.

Kambei Shimada
El e veteranul grupului, si e cel mai intelept dintre toti. Desi a luptat in multe razboaie, alaturi de Shichiroji, dupa ce a vazut atatea atrocitati, este impotriva luptelor. Nu mai doreste sa ia parte in nici un razboi, si de aceea initial refuza oferta lui Kirara, de a apara orasul. Dar va accepta, vazand determinarea lor, si intelegand cat de mult au muncit taranii ca sa poata sa le ofere acele mese cu ultimul lor orez ramas contra ajutorului lor. Alt motiv din care accepta e ca sa il poata supraveghea pe Katsushiro, si sa-l invete cateva lucruri despre razboi, pe care intuia ca un baiat atat de tanar si neexperimentat nu are cum sa le afle.
Cand se intalneste prima data cu Kyuzo, ii recunoaste talentul, si skillul la lupta cu sabia, pentru care Kyuzo s-a pregatit toata viata lui. Asadar, accepta inca de la inceput infrangerea sa, dar tot e el cel care ii ofera adversarului sau de moarte ocazia de a lupta impreuna pentru un scop comun, inainte de a se omora unul pe altul. Daca va uitati la cum e imbracat, nu va veti putea abtine sa nu remarcati asemanarea cu un Jedi (as zice Qui-Gon).

Kikuchiyo
E un robot. Kikuchiyo a ajuns samurai peste noapte, de fapt, si si-a luat singur titlul acesta. Are si un scroll de 10m cu tot arborele familiei, si e si numele lui pe acolo, ca sa dovedeasca oricui ca el e de fapt samurai. Kikuchiyo are un suflet bun, dar o gura mare, si e iute la manie :P Dar, pe de alta parte, el e ca o funie ce tine strans impreuna grupul celor 7, deoarece acolo unde apare el, sigur vor fi hohote de ras si situatii hazlii. Are o sabie gigantica, cu care ii place foarte mult sa taie lucruri in bucati: cum ar fi case, mese, etc, iar corpul sau e de fapt o armura goala pe dinauntru, iar la casca are un fel de fluier de tren, pe care mai ies cateodata aburii ce ii pun in miscare corpul mecanic. Imi aduce aminte de Terminator, si e o faza cand poti sa il vezi pe kambei prin ochii lui Kikuchiyo.

Gorobei
Asta e urmatorul ca intelepciune, dupa Kambei. El e primul care il observa pe Kambei din multime, si ii place "mirosul" patat de sange si razboi pe care acest om il emana in jurul sau. Gorobei e un samurai care s-a lasat de meserie, si acum e street performer, adica face trucuri ieftine pe strada, incercand sa mai stranga un ban. Sau asta e ce crede initial Katsushiro, inainte ca Gorobei sa prinda sageti cu mainile goale. Tipul e foarte bun la acest capitol, dar e si putin ticnit, deoarece ii place adrenalina dupa astfel de experiente. El e tot timpul linistit, si e cam greu sa-l faci sa se enerveze. Pe langa faptul ca are un corp masiv, are tot felul de cicatrici pe el, "amintiri" din razboaiele la care a luat parte. Gorobei e si el un tip cu simtul umorului, si ii place foarte mult sa faca trucurile acelea de circ, cum ar fi "inghititul de reptile" :)).

Shichiroji
Ei, asta e maestrul dansului. Dupa razboi, s-a retras impreuna cu Kambei, si niciunul nu a mai aflat nimic despre celalat o buna bucata de vreme. Motivul principal e faptul ca era crezut mort de catre Kambei. Shichiroji a fost salvat, insa, de catre actuala lui sotie, impreuna cu care detine un fel de han intr-un oras secret, destinat oamenilor care incearca sa fuga din lumea de la suprafata, pentru diverse motive. Shichiroji e the faithfull sidekick al lui Kambei, si nu ezita sa isi paraseasca viata sa linistita pe care o traia acolo, pentru a simti din nou cum e sa lupti. De fapt, Kambei incearca sa il convinga sa nu vina, pentru ca si-ar fi abandonat sotia, dar ea isi da seama ca, la urma urmei, nu poate scoate razboiul din sufletul barbatului ei, si il lasa sa plece, cu conditia sa se intoarca inapoi.

Kyuzo
E un tip tacut, si e dedicat vietii de samurai. Toata ziua isi exerseaza skillul la taiat chestii, si este garda personala a lui Maro la intalniri de gradul trei, cum ar fi cele cu Shikimoribito (erau niste oameni misteriosi cu masti de respirat care traiau in pesteri, si aveau tehnologie avansata). Kyuzo este un fel de asasin freelancer, dar pentru un motiv ciudat, statea la palat, si toata lumea il credea angajatul lor, pana cand... se duce sa il omoare pe Kambei, fara a avea nici un ordin. Asta, si alte intamplari, ii fac sa plece de la palat, si sa se alature lui Kambei, pentru a-l ajuta sa invinga banditii, dupa care urma sa se bata cu el si sa-l invinga (Kambei isi recunoscuse deja infrangerea). Kyuzo e intangibil in luptele obisnuite, dar atunci cand apar armatele ce folosesc pusti si tot felul de lasere, devine si el doar un old-style samurai, cel putin in ochii inamicilor. Ramane deci de datoria lui sa le arate ce poate sa faca un samurai adevarat, si cat de puternica este sabia sa.

Heihachi
Maestrul Heihachi, de la Scoala Taietorilor de Lemne, freestyle. El zambeste tot timpul, si e un samurai linistit, care a fugit de la ultimul razboi, recunoscand ca i-a fost frica sa ucida un om. Dar Gorobei vede mai mult decat atat in acest taietor de lemne, caruia nu-i tremura mana nici dupa ce a spart toata ziua butuci. Kambei il cunoaste pe Heihachi dupa ce foloseste una din scobitorile lui la un restaurant unde bucatarul il angajase pe post de taietor de lemne, si ramane impresionat :)) Heihachi este un... mare cunoscator al orezului. E atat de bun, incat poate sa isi dea seama din ce regiune a fost recoltat orezul respectiv, si ii place foarte mult sa manance aceasta delicatesa. Asa ca va fi usor de convins sa lucreze pentru sateni. El nu are decat cuvinte de lauda pentru tarani si munca lor, si reuseste sa-i fascineze pe toti cu dorinta lui in viata: de a manca orez :))

Kirara si Komachi
Sunt surorile Water Priestess ale satului. Komachi e prea mica pentru a-si folosi inca puterile, dar sora ei mai mare, Kirara, e o preoteasa adevarata, care a mostenit darul de a folosi cristalul de "water-finding" de la bunica ei. Kirara e cea care se ofera pentru a gasi samuraii potriviti pentru slujba data, si il citeste de la inceput pe Katsushiro (isi da seama ca e neexperimentat), il recunoaste din prima pe Kambei, la care simte cea mai mare influenta de samurai adevarat si... Katsushiro se va simti foarte dezamagit cand ea nu-i raspunde sentimentelor sale. Kirara adopta mai degraba o atitudine de a-l proteja pe Katsushiro, si nu simte nici o atractie fata de el. Komachi e dracusorul party-ului, deoarece tot timpul scoate replici caustice la adresa celorlalte personaje, fiind si ea inzestrata cu o "intelepciune" iesita din comun. Ea il indrageste foarte mult pe Kikuchiyo, care va deveni un fel de unchi pentru ea, si vor fi nedespartiti.

Rikichi
Tipul de taran emancipat, Rikichi are de fapt o poveste trista, si care i-a lasat urme adanci in suflet, dar veti descoperi singuri despre ce e vorba. Rikichi e foarte umil, de felul lui, cel putin fata de samurai, si chiar si dupa ce devin prieteni. Nu poate accepta soarta lui de taran: adica sa stranga recolta si sa o predea banditilor de bunavoie, fara a ridica nici macar un deget. De aceea, el e primul care sugereaza uciderea banditilor, cu orice pret. Rikichi e si putin neindemanatic, si se cunoaste ca nu a mai fost niciodata prin oras, deoarece nu se descurca prea bine. El e cateodata o povara pentru restul echipei, dar are si el momentele in care straluceste.

Evil doers: Maro si fiul sau, Ukyo
Maro este conducatorul orasului, si el sta in palatul regal, impreuna cu fiul sau, Ukyo. Maro e de fapt un fel de loctiitor al tronului, pe care il va mosteni Ukyo, dupa ce va renunta vechiul conducator, Amanushi, in favoarea lui Ukyo, in urma unui fel de test de aptitudine de conducator. Maro e tipul de politician care incearca sa influenteze tot ce se intampla pentru a fi in favoarea lui, dar fara a fi nici pe putin la fel de viclean sau de rau pe cat e Ukyo, de fapt. Ukyo poate parea un baiat inofensiv si rasfatat de catre Maro cu tot luxul pe care si-l putea permite, dar el e mult mai viclean decat ar fi anticipat oricine. Dupa modul cum rade, dupa cruzimea de care da dovada uneori, si prin gesturile sale, se vede adevaratul sau caracter. Ukyo e insotit intotdeauna de un bodyguard care a fost samurai, si care are slujba de a-l proteja, lucru ce va face foarte bine la sfarsit, cand veti vedea ca nu era doar un prost ce umbla si el pe-acolo prin palat.

Grafica
Splendid... absolut splendid. Animatia este de calitate, si s-a acordat o atentie sporita detaliilor la scenele de lupta cu roboti, si intre samurai. Dar, sunt scene superbe la tot pasul: asfintituri de soare, imagini detaliate ale campului de la marginea satului, in care poti vedea fiecare fir de iarba cum se pleaca in fata rafalelor de vant starnite de banditi cu navele lor, iar eye candy-ul da foarte bine in scene, dupa cum se poate observa :P. Scenele de lupta de la final sunt impresionante, deoarece apar mii de roboti, iar samuraii nostri topaie ca niste iepurasi de pe unul pe altul, lasand in urma explozii si robotei mai mici... Nu numai personajele sunt impresionant realizate grafic, ci si locatiile, care sunt destul de multe la numar: mine, depozite, piata aglomerata din oras, padurea din apropierea satului, satul, palatul lui Maro, si multe altele, care impresioneaza prin detaliul grafic, la care se adauga de multe ori, senzatia oferita de contrastul de luminozitate al scenelor (da un aer mai dramatic locatiei respective). Eram deja obisnuit cu scanteile ce apar la luptele cu sabii, dar acum sabiile devin in scenele de lupta adevarate sabii laser pentru cateva frameuri (sclipesc foarte intens, cu o lumina albastra deschisa), si in general, scenele de lupta se desfasoara foarte rapid -> maxim 5 secunde. Si ce mi-a placut au fost exploziile, care sunt realizate excelent (sunt greu de realizat, in general, pentru a da impresia de realism a focului). Tot la fel de bine realizate sunt efectele de ceata (la inceput, chiar primul episod), fum, si mai apare din cand in cand blurr in miscarile samurailor, dar e folosit cu masura.

Sunet
Muzica este aleasa pe masura scenelor de actiune, iar majoritatea melodiilor sunt realizate pe baza de fluier/tobe/clopotei, etc. Suna a muzica traditional japoneza, si se potriveste foarte bine. La un moment dat, aveti ocazia sa-l auziti pe Shichiroji cantand la lauta... groaznic de prost (pana si Kambei ii zice asta). Mie mi s-a parut foarte antrenanta muzica in scenele de lupta, sau de actiune (cand personajele noastre fug, sar, etc), pe cand in restul scenelor este mai domoala, sau chiar lipseste, si se aude pe fundal doar cum adie vantul, sau susurul unei ape. Mi se mai pare interesant si efectul de ecou pe care il au vocile lor in anumite locuri, cum ar fi palatul lui Maro, si minele Shikimoribito (aia negri de respirau greu :).

Impresii
Mi s-a parut unul dintre cele mai bune animeuri despre samurai pe care le-am vazut pana acum. Exploateaza, ce-i drept, povestea din filmul original, dar aduce si elemente noi, iar deznodamantul e doar partial acelasi. La sfarsit veti descoperi multe lucruri interesante despre banditi, prin deja obisnuitul twist de poveste din ultimele episoade, dar dinamismul scenelor si drama traita de personaje este prea bine transpusa in scene pentru a nu fi impresionat, si a abandona orice preconceptie despre sfarsitul acestei serii. Per total, e un serial care merita intr-adevar a fi vazut. Inca un detaliu semnificativ, zic eu: ati observat cumva vreo asemanare intre Kenshin, din Samurai X si Katsushiro? Neeeah... nu e... asta ar zice producatorii. Dar pentru ochiul exersat al animefans de oriunde, e clar ca lumina zilei de unde s-au inspirat, iar ideea ca parul trebuie sa aiba o culoare neobisnuita s-a pastrat (are parul verde).

Nota: 10/10
Recomandare: must see, mai ales daca va plac filmele cu samurai

miercuri, iunie 15, 2005

The Cat Returns

The Cat Returns anidb
Intoarcerea pisicii

Introducere

Daca ati vazut Whisper of the Heart atunci mai mult ca sigur va aduceti aminte de Baron. Baronul din Whisper of the Heart era o statueta foarte bine realizata al unui pisoi imbracat la frac. Statuia avea o poveste foarte interesanta, si de asemenea o inspira pe Shizuku sa scrie o poveste fantastica. Dar sa nu intram in detalii care ar sta mai bine intr-un review dedicat.

The Cat Returns are legatura cu acel film - in esenta imprumuta personajul Baronului si... cam atat. Asadar... Ghibli, legat de Whisper of..., am pornit acest film cu mari sperante dar si cu o frica de dezamagire. Sa vedem ce-a iesit.

Subiect

Filmul o urmareste pe Haru, o eleva, intr-o aventura fantastica printr-o lume interzisa oamenilor. Totul incepe dupa ce Haru salveaza un pisoi negru de la moarte pe strada. In mod ciudat pisoiul ii multumeste si pleaca promitandu-i o rasplata. Haru ramane cu gura cascata dar nici nu stie ce o asteapta. In acea noapte un convoi organizat de pisici soseste la ea acasa, purtandu-l pe regele pisicilor (cu niste bodyguarzi extrem de vigilenti) care doreste sa-i multumeasca personal, pentru ca cel salvat era insasi fiul lui.

Dar problemele ei abia incep pentru ca pisicile par a fi un pic prea insistente cu darurile, propunerile, s.a.m.d. Si cine credeti ca va fi salvarea domnisoarei Haru pana la urma? Bineinteles, Baronul.

Animatie

Este Ghibli, deci nu te poti astepta decat la o animatie deosebit de frumoasa si bine realizata. Asa si este, desi nu pot sa spun ca sunt perfect impacat cu stilul de desenare al personajelor, de altfel foarte diferit de filmele lui Miyazaki. Nu e chiar rau dupa ce te obisnuiesti dar nici atat de placut ochiului. De asemenea, pisicile sunt desenate in general foarte bine (si de obicei foarte amuzant) dar, p-ici pe colo vezi cate una absolut... ciudata.

Fundalurile insa sunt realizate cu acelasi stil si aceeasi atentie cu care ne-a obisnuit acest studio, si, desi nu au ocazia sa straluceasca, fiind putine locatiile spectaculoase, plac ochiului in general.

Sunet

Vocile actorilor mi-au placut. Ghibli stie de obicei sa aleaga niste voci care sa mearga foarte bine cu personajele, si au facut-o si de data asta.

In ceea ce priveste muzica filmului, aceasta nu impresioneaza, desi este constant bine realizata pe parcursul intregului film. Complementeaza mai tot timpul foarte bine actiunea, mai ales in momentele intense, dar nu iese in evidenta. Nu as cumpara acest soundtrack, ca sa spun asa.

Analiza

Asemenea lui Tonari no Totoro (Vecinul meu Totoro), acest anime Ghibli necesita o anumita varsta pentru a-l aprecia complet. O varsta mai mica. Povestea fetei care salveaza o pisica si este adusa in tara pisicilor, unde este un rege pisica, un print pisica si o curte de pisici, aduce prea mult cu o poveste pentru copii. Filmul este realizat foarte bine - nu va veti plictisi la nici o varsta dar totusi, tot un copil va aprecia mai mult asta.

Personajele, actiunea, umorul, totul este adresat unui spectator pe la 7 ani sau mai putin. Sigur, un adult va aprecia ironia din modul cum functioneaza curtea pisicilor, va rade de monarhul pisica si va zambi la vederea "pisicilor in negru" ce-l protejeaza. Si multe alte mici pilule ce pot fi apreciate la orice varsta. Din pacate asta nu schimba targetul global al filmului.

Concluzii

"The Cat Returns" este departe de Whisper of the Heart, o adevarata capodopera a genului, in opinia mea. Acest sequel, care de fapt nu este sequel, isi pierde atractia pentru publicul adult, ramanand interesant doar pentru copiii care oricum probabil s-ar plictisi la "Whisper". Cu toate acestea, este foarte bine realizat pentru acestia si, daca aveti un fratior mic (de tipul celui care se uita la Tom si Jerry, nu de tipul celui care "owneaza" pe servere de counterstrike desi abia ajunge la mouse) atunci puteti sa vedeti impreuna acest film, fara sa va fie teama ca vreunul din voi se va plictisi.


Nota:7.8/10
Recomandat: pana pe la 6 ani

joi, iunie 09, 2005

Tsukihime

Shingetsutan Tsukihime anidb
Lunar Legend Tsukihime
Moon Princess, The Lunar Chronicle


Introducere

Ca orice anime cu vampiri, Tsukihime schimba putin conceptiile clasice. Dar, spre deosebire de Hellsing, de data asta imi place >:). Seria este micutza, pentru ceea ce are de oferit, si are doar 12 episoade, spre deosebire de majoritatea mini-seriilor, care au 13 (nr magic, deh...). Serialul asta este ciudat... foarte ciudat. Dar la sfarsit ajungi sa intelegi tot ce s-a intamplat, lucru pe care il apreciez, deoarece sunt obisnuit de mult cu animeurile care la final te lasa in pom cu firul epic. Plus, ce m-a captivat a fost suspansul care pluteste prin toate episoadele. Dar sa vedem despre ce e vorba, mai exact >:)...

Poveste

Personajul principal este un baiat de liceu, pe nume Shiki Tohno, care a suferit in copilarie un accident, in urma caruia a devenit mai *special*. Dupa ce si-a revenit din trauma, ajunge aproape in pragul nebuniei din cauza liniilor rosii pe care le vede strabatand orice obiect ar privi. In plus, nu numai ca aceste linii sunt vizibile pentru el, dar, cu ajutorul unui briceag pe care nu mai tine minte de cand il avea, poate taia acele linii, iar obiectul respectiv e distrus. In totalitate... Dupa ce isi mai revine dupa accident, intalneste o fata misterioasa, cu parul lung si roscat, care se recomanda a fi vrajitoare, si care ii da niste ochelari speciali ce il ajuta sa vada normal. Ea ii mai spune ca poseda un dar deosebit, si il face sa promita ca nu isi va scoate ochelarii pana cand nu va avea nevoie sa protejeze pe cineva drag lui. Anii au trecut, iar acum micul Shiki este adolescent in toata regula, dar din cauza accidentului din copilarie sufera frecvente pierderi de memorie, lesinuri din senin, si are, in general, o slaba rezistenta fizica.

Viata de liceu nu e prea grozava pentru el, cu toate ca are colegi ce au grija de el ca de ochii din cap :) E tot timpul abatut, iar ceea ce va ajunge sa il preocupe foarte tare este motivul pentru care sora sa il cheama sa locuiasca impreuna cu ea in casa familiei, dupa aproximativ 8 ani de cand nu s-au mai vazut. Prima zi trece fara nici un incident, desi casa ii lasa o senzatie funebra, iar sora sa considera ca fratele ei nu s-a adaptat inca la stilul lor de viata. A doua zi insa, in timp ce se intorcea acasa, vede o fata in parc, iar apoi se trezeste la el in pat. Fata de casa ii spune ca l-au gasit lesinat in parc, si ca l-au adus acasa, dar el isi aminteste scene in care avea briceagul in mana, si privea pe cineva care zacea hacuit intr-o balta de sange, dupa care se prabusea. Lasand totul pe seama imaginatiei, se duce la scoala, unde, trecand pe langa acelasi parc, are reflexul de a se uita spre leagan... In care era aceeasi fata, ce il saluta cu un zambet, dupa care vine la el. In aceste momente isi aminteste de figura persoanei pe care, aparent, o omorase in ziua precedenta, si care era chiar acea fata, iar ceea ce il sperie si mai mult e faptul ca ea stie ca a fost ucisa, ba mai mult, ii descrie si cum a fost omorata, in toate detaliile... Nemaintelegand nimic, Shiki o rupe la goana, spre liceu. Dupa inca doua intalniri de gradul trei, fata reuseste sa vorbeasca cu el fara sa-l mai sperie, moment in care el afla de natura ei *neumana*. Dupa ce petrece cateva zile intr-o camera de hotel (in timp ce toata lumea il cauta disperata) in compania lui Arcueid (care mai e si printesa vampirilor, pe deasupra), afla destul de multe: pe lume existau Shinso - un fel de spirite, care erau o rasa superioara de vampiri, ce nu avea nevoie de sange, asa cum era Arcueid, si pe langa ei, mai erau si Shito (yeah, yeah... nu-i un nume prea inspirat :P), ce erau de fapt oameni al caror sange a fost baut de Shinso, si transformati in... something else. Printre Shinso erau si unii care prinsesera gustul sangelui, si care tot converteau oameni in Shito, motiv pentru care Arcueid ii vana. Asa ca, inarmati cu puterea de vampir a lui Arcueid si cu briceagul :P lui Shiki, ce taia mai bine ca razatoarea Woerner, eroii nostri pornesc la killarit vampiri.

Personaje

Shiki Tohno
Este un adolescent de liceu, care dupa ce a suferit in copilarie un accident ciudat (nici el nu isi aduce aminte ce anume a patit) a ramas cu puterea de a vedea "The Death Lines" de la orice. La inceput nu stia prea bine ce sa faca cu puterea sa, pana in momentul cand a avut intalnirea cu tipa aia misterioasa. De atunci, poarta ochelari, si e genul de tip distant. Nu e rezistent la efort, si lesina des cand se emotioneaza prea puternic. Mai sufera si de frecvente pierderi de memorie, in genul ca uita persoanele din jurul sau, cateodata. In mod ciudat, poarta tot timpul la el acel briceag, pe care stie sa-l foloseasca extrem de bine, avand in vedere puterea cu care e inzestrat, dar pe care nu-l scoate niciodata din buzunar. Nu isi aminteste de unde l-a primit, dar tine la el ca la o amintire. Nu crede la inceput in existenta vampirilor, asa ca Arcueid va trebui sa fie extrem de convingatoare, si in rest, nu are incredere in Arcueid, nestiind daca trebuie sa-i fie frica de ea, sau sa o protejeze cu puterea sa.

Arcueid Brunestud
E o vampira care de 500 de ani calatoreste in lung si-n lat Pamantul, omorand Shito, si urmarindu-l pe Roa, care e un vampir malefic, si el la fel de vechi. De fiecare data cand apar prea multi Shito, ea se trezeste la viata, ii elimina, dupa care adoarme la loc. E dedicata acestei misiuni, si nu a avut timp sa traiasca cu adevarat in perioadele prin care a trecut omenirea intre timp. Acum, dupa ce e omorata pe neasteptate de un om aparent obisnuit, ramane intrigata de puterea sa, si il roaga (de fapt... convinge >:) sa o ajute in cruciada ei. Alaturi de Shiki, ea se simte mai vie ca niciodata, si are tot felul de curiozitati in legatura cu modul de viata al oamenilor. Dar, toti acesti ani in care a dormit si apoi nu a facut altceva decat sa vaneze si iar sa adoarma au protejat-o de a simti setea de sange. Revenita la viata, dupa atat de mult timp de cand a fost creata, simte ca ceva e in neregula cu ea, atunci cand sta pe langa Shiki prea mult...

Akiha Tohno
Ea e sora lui Shiki, care a ajuns acum capul familiei. Era o regula foarte stricta cu privire la succesiunea la aceasta pozitie, pe care Shiki nici nu o intuieste. Akiha sta mai tot timpul in casa, si depinde foarte multe de cameristele lor, si de aceea isi face griji pentru fratele ei, atunci cand afla ca el iesea seara din casa si se intorcea dupa miezul noptii. Plus ca da impresia constanta ca stie mai multe decat vrea sa spuna, iar unul dintre cei ce sunt tinuti in ceata e chiar Shiki. Ii place nespus de mult sa cante la vioara, cu toate ca ea nu-si recunoaste talentul, spunand ca e doar o chestie pe care a facut-o deoarece a renuntat la multe alte lectii de acest gen, si ii sugereaza lui Shiki sa se apuce si el de luat lectii de ceva, pentru ca sa intre in randul familiei.

Roa
Asta e personajul malefic al seriei. Nu se stie cine e, cum arata, ce puteri are. Tot ce se stie e ca e un vampir care isi poate schimba trupul, posedand victimele sale. Pentru el, trupul nu devine decat un vas, sufletul sau fiind nemuritor, si existand foarte multe dubii in privinta faptului daca poate sau nu fi ranit cu adevarat. Singurul indiciu asupra prezentei lui Roa este al saselea simt al vampirilor (Arcueid simte foarte clar daca e vreun vampir prin preajma), iar pentru oameni, singurul indiciu e un criminal in serie care terorizeaza orasul cu crimele sale in urma carora se descopera victime cu corpul golit de sange si ciopartite.

Colegii lui Shiki
Sunt trei la numar: un tip, Inui, care e cel mai bun prieten al sau, si care are grija tot timpul de el, vine si-l bate la cap, etc. :P Mai e Celes, o tipa care e mai mare ca Shiki, si pe care Shiki o trateaza cu respect (sempai), care are un club de "Tea Ceremony" al carui unic membru este, si ea este singura care are ceva impotriva lui Arcueid -> de fiecare data cand Shiki aduce vorba de ea, Celes se enerveaza imediat. Mai este si timida Yumitsuka, ce il iubeste in secret pe Shiki, dar el are ochi doar pentru Arcueid, din nefericire, iar ea nu are curajul sa-si marturiseasca sentimentele.

Cameristele
De ce am vrut sa vorbesc despre ele? Pentru ca de cand erau mici au fost crescute de familia Tohno, si in cele din urma au ajuns sa fie ca niste sore mai mari pentru Akiha si Shiki. Sunt gemene, si le cheama Hisui si Kohaku. Hisui are grija de Shiki, iar Kohaku sta pe langa Akiha. Cameristele au fost obisnuite sa respecte regulile familiei, si ale lui Akiha, de cand ea e capul familiei, dar isi respecta si datoriile lor fata de stapanul lor: in cazul lui Hisui, ea ii da cheile de la casa lui Shiki, si nu ii spune sorei lui ca el pleca seara din casa.

Grafica
La capitolul grafica, Tsukihime se distinge prin faptul ca foloseste foarte mult blurring-ul. Dar, mi-a placut, deoarece scotea in evidenta personajele: decorurile sunt cam tot timpul blurry, deoarece probabil asta e impresia lui Shiki asupra orasului -> sters, lipsit de viata. Pe timp de noapte, totul devine mai dinamic, iar efectele de intuneric sunt foarte bine realizate - casa familiei Tohno e cel mai bun exemplu. Pe timp de ziua, in casa este penumbra, iar ferestrele apar luminate intens, iar pe timp de noapte, vezi doar ~2 candele aprinse in toata casa. Imi place cum a fost realizata secventa de tranzitie de la strada spre casa, deoarece arata cum se trece rapid de grilajul portii (care e gigantica, si da... scartaie) si, in zbor, treci de boschetii din gradina, si urci direct la balcon, in care se afla de obicei doar o lumina mica aprinsa, sau e lumina din interior, care de-abia ajunge pana la marginea lui. Un alt efect de iluminare interesant (blurry, iar) este la ceasul din parc, ce radiaza intr-un splendid bleu (gen neon). Si la care se uita mereu Arcueid in timp ce asteapta sa ajunga Shiki. Cea mai frumoasa scena mi s-a parut cand Arcueid cu Shiki ajung undeva la inaltime si bate vantul prin pletele ei :) Dupa cum se vede din imagini, personajele sunt bine desenate: nu au haine extraordinare, au ochii normali (ma rog... Arcueid e vampir - and speaking of which, cand isi foloseste puterile, devin galben incandescent, dar faza apare doar de 2 ori in tot serialul), iar coafura este doar putin extravaganta. Dupa cum am spus, scenele cele mai interesante din punct de vedere grafic sunt seara, si la apusul soarelui.

Sunet
Muzica este, in general, creepy, iar partea cea mai placuta e cand incepe sa scartaie pe fundal o vioara, care predomina in linia melodica pe parcursul intregului serial. Atmosfera intunecata a casei familiei Tohno este completata de aceasta melodie, pe care o canta chiar Akiha, la vioara, iar la scena cu pricina, ma asteptam sa sara din boschetii din gradina ceva... putea sa fie orice, dar stiam ca trebuie sa se intample ceva. Si totusi, melodia a continuat, iar serialul se joaca cu nervii spectatorului >:), intr-un stil gen Hitchcock. Mi-a placut foarte mult aceasta parte, mai ales pentru efectul psihologic. Si sa nu uitam de celebrele scartaituri de usi, si suntele facute de vantul care face ca perdelele sa fluture in dreptul geamurilor uitate noaptea deschise.

Impresii
Mi-a placut, cu toate ca pana in ultimul episod, am avut un sentiment de neliniste la fiecare scena, si nu am inteles decat in ultimul moment care era faza. Pentru ca asta a fost si intentia producatorilor, si serialul a iesit ceva gen thriller. Dupa cum am spus si la inceput, e ciudat acest serial, dar nu intr-un sens rau :) E probabil primul in care apare o echipa human-vampire, si omul este cel care e mai puternic. Deci, un plus la originalitate. Ca sa nu mai vorbim de atitudinea lui Shiki :) As fi vrut totusi ca firul epic sa evolueze in alta directie, insa nu va dau spoilers :P. Aveti destule. As fi vrut mai multa actiune, dar serialul analizeaza mai mult trauma psihica a lui Shiki, si e mult mai horror asa.


Nota: 8/10
Recomandare: vreti sa vedeti un thriller anime? si cu vampiri?